liviudrugus

Liviu Drugus's blog

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 327. Joi 23 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (60).


Sîmbătă 5 februarie 1966. Azi dimineață m-am sculat la fără 10. M-am ciocnit cu pedagogul la ușă cînd am vrut să ies. Am venit în meditație și am scris în Jurnal.

Afară vremea e rece și cerul e înnegurat. Mi se pare că a nins puțin și Boloca mătura prin ogradă.

Ieri la educație fizică mi s-a rupt cureaua de la ceas și acuma trebuie să-l port prin buzunare. Dimineața, pînă am dat de el am avut emoții… M-am obișnuit ca dimineața, cînd mă scol înainte de a se da deșteptarea, nu mă mai uit la ceas, mă uit în meditație și văd dacă este lumină. Dacă este, înseamnă că ora este între 5 și 6.

Prima oră am avut trigonometria. Cu cîteva minute înainte de a începe această oră tov prof Storoș a venit în clasă și a chemat-o pe Petrovici Margareta (din Grănicești) în cancelarie. Cum a intrat în clasă, Bondor s-a repezit la Petrovici și-a început să-i țină o teorie. Pe măsură ce se enerva, devenea tot mai tăioasă. De unde și pînă unde acest conflict? Iată: Odată, la o oră de meditație, Bondor a ascultat și a pus cîteva note de 3 și 4. Printre victime a fost și Petrovici care s-a ”revoltat” și a reclamat… Au urmat discuții și discuții… Iată cum argumenta Bondor: ”Cum ai îndrăznit să ponegrești onoarea unui profesor? Prin asta încercați să vă acoperiți lenea și să vă salvați situațiile proaste din catalog. Nu vă convine că vă dau studiu individual? Cei din clasa 9-a îmi zic să le dau de învățat teorema din carte și-n ore să facem probleme. Dar lasă că mă voi purta și eu cu voi așa cum trebuie. Dacă ziceți că am fost severă cu voi, am să vă arăt severitate și-am să mă port cum știu eu cu neoamenii”. După discursul ăsta, care a fost mult mai amplu și mai înfocat (se enerva la culme), a început să examineze pe cei care credea ea că-s neoameni. Imediat a scos-o la tablă pe Petrovici care n-a știut nimica și a trimis-o la loc. L-a scos și pe Mircea Ungureanu care zîmbea în bancă. Nici ăsta n-a știut și-a zis că-i  pune 3. La urma orei a zis că nu le pune note, că asta ar însemna că e răzbunătoare și ei nu-i place să persecute. Cică nu are ea astfel de apucături…  După Mircea U. m-a ascultat pe mine. S-a întîmplat că m-a întrebat din urmă și m-a mai ajutat și ea deoarecec era lecția nouă și nu pot zice că n-am știut răspunsul la vreo întrebare. Imediat după ce a ieșit profesoara (și a ieșit tare furioasă) am ieșit și eu.

Pe coridor mă aștepta o mare bucurie. Era mama. Mi-a adus un pachet cu rufe rele (”cotrențe”) pentru școală pe care l-am predat la femeia de serviciu și m-am înscris acolo cu 4 kg. Altă bucurie a fost aceea că mi-a adus scrisoarea de la Radio Moscova care a sosit chiar ieri. În plic am găsit trei fotografii frumoase ale scriitorilor Turgheniev, Lermontov și Nekrasov + adresa unei școli din Moscova. Mama mi-a mai adus și cîteva liste cu cărți trimise de la Librăria ”Cartea prin poștă”. Deoarece suna, ne-am despărțit și mi-a spus că va veni în pauza mare. Mi-a plătit ea internatul. În sfîrșit sînt și eu în regulă.

Ora următoare am cam țîțîit. Aveam istorie și citisem fugitiv numai de două ori o lecție cu o mulțime de deștepți (vorba lui Teleagă) și savanți. Nu m-a ascultat pe mine, ci a luat de la sfîrșitul catalogului.  A ascultat-o pe Tanasiciuc care avea prea puțin habar de lecție. Lungu și Andrișan – ca să se distreze – îi suflau prostii. Pe Byron (cit. bairon) l-a pronunțat Biron și Lungu îi sufla cît putea: Bi-be-ron! Din Taras Șevcenko a făcut Taras Bulba și altele.  A ascultat-o apoi pe Țibu care a zis și ea o prostie pe care însă n-a observat-o profesoara. Din ”Însemnările unui nebun” ea a făcut ”Însemnările unui plugar”! Pînă la sf orei a mai rămas puțin timp și abia a zis cîteva cuvinte despre ”Comuna din Paris”.

În pauză, pe coridor, mă aștepta mama. I-am spus notele: din 6 și 9 la l rusă am transformat în 7 și 8. Tot una-i, dar… La rugămintea mea mi-a dat să-mi plătesc datoriile și să-mi cumpăr dicționar etc. În total mi-a dat 80 lei + mîncare (jambon, pîine). Mie cînd îmi vine de-acasă îmi dă de toate, dar pînă îmi vine trebuie să rabd.

Ora următoare am avut muzica . Ne-a adus un magnetofon și o placă. Am audiat partea I-a A Simfoniei a IX-a în do major de Beethoven în interpretarea lui George Georgescu. După asta a ascultat și în a doua jumătate de oră și ne-a predat despre realism și romantism. La fizică, după ce am făcut ”oral” cîteva probleme ușoare din carte, Teleagă ne-a predat despre inducția electromagnetică.

Ca de obicei în fiecare sîmbătă am avut 4 ore, după care am mers cu Gherasim în oraș. Mi-a spus că ar vrea să corespondeze și el cu Radio Moscova. Am intrat la librăria de cărți de unde mi-am cumpărat mult doritul dicționar englez român și m-am ușurat imediat de 46 de lei. După asta am mers cu Toader la cealaltă librărie de unde el și-a cumpărat un stilou de 35 de lei, roșu (preț vechi: 50 lei), iar eu m-am ambalat la vederi. Am cumpărat două vederi din Putna. Am văzut o mapă de vederi de la ”Mînăstirea Moldovița” care costa vreo 13 lei. Voi face tot posibilul pentru a o cumpăra. Mi-am cumpărat 10 timbre de 0,55 lei pentru rezerve.

La internat am luat masa abia la 1, după care ne-am dus în dormitor. Băieții îmi admiră fotografiile și mă întreabă cum am intrat în legătură cu Radio Moscova.

Azi a fost o zi deosebit de minunată. De dimineață, la ora 7, am observat că cerul era foarte senin și soarele strălucea. La amiază era cald, iar seara am avut o lună nouă foarte clară.

În dormitor, am jucat cîteva sîrbe și Costică mi-a spus că am prins pasul și joc destul de bine. Toader a fost prin oraș și după asta m-am ras (L.D.: bărbierit) cu el în spălătorie. Toader are de gînd să meargă la reuniune și a făcut repetiți intense la vals și tangou. Am încercat și eu, dar la mine mergea mai greu. Am jucat sîrbe și pinguin.  Toader a luat haina de la costum și pantalonii mei și la 5.15 a plecat la reuniune cu Simeria Virgil și Halip Florea (i-am împrumutat 6 lei pentru a bea nițel ”curaj”). În meditație am cercetat listele primite de la ”Cartea prin poștă” și am alcătuit o cerere către această librărie (am scris o c.p. (= carte postală) în care am cerut vreo patru cărți în valoare de 25 de lei + 10 vederi din București și material bibliografic). După asta m-am uitat prin colecția de scrisori primite de la Radio Moscova și mi-am scos pe carnețel datele  mai importante care va trebui să le cer sau să le propun în scrisoarea de răspuns.

Nu știu dacă e mai bine  cînd scriu mult sau e mai bine să scriu puțin. Din experiență știu însă că la început scriam f f puțin. Citind odată în Jurnal, n-am mai putut reconstitui ziua respectivă. Se mai întîmplă însă altceva. Cîteodată stau jumătate din timpul meu pentru învățat și visez sau mă ocup cu altceva. În cealaltă jumătate care mi-a mai rămas scriu nimicurile ce le-am făcut mai înainte și astfel n-am realizat nimic.

În pauza de 8, Josan (cl XI) l-a bătut crud pe Puiu Radu (cl 8-a). Cînd s-a servit masa, Radu plîngea singur la o masă. Tocmai atunci a intrat profesorul Moloci de la Lic 1. A văzut scena, dar n-a zis nimic (poate i-o fi dat pedagogul alte informații).

Zilele astea stația sovietică ”Luna 9” a aselenizat: o mare cucerire științifică a cosmonauticii sovietice.

De la 8 la 9 și chiar în timpul pauzei am compus o scrisoare vastă către Radio Moscova. Am scris patru pagini pline.

În dormitor, nu știu de ce, nu m-am simțit bine. Mă simțeam stingher fără Toader. Pușcașu zice că dacă mă vede pe mine îi apare și Gherasim în minte, și invers. Unii zic că semănăm bine. În seara asta am avut o distracție faină. Evuleț (cl XI-a Lic 2) a făcut un teatru minunat cu Juravle, Pușcașu și Puiu. Babii ne-a spus că bietul băiat e bolnav la cap. A fost la lupte și a căzut în cap. A suferit o hemoragie cerebrală și a fost și la Socola.

Duminică 6 februarie 1966. Azi dimineață m-am sculat ”de nevoie” la 5.30. M-am îmbrăcat și după ce-am scăpat de ”nevoie” nu m-am mai dus în dormitor, ci am venit în meditație unde tocmai atunci sosise și Boloca.

Mi-am transcris foarte meticulos scrisoarea pentru R.M. Am folosit hîrtie albă, velină, neliniată și plic de un leu. La 7 punct am terminat de timbrat și de scris adresa.

Afară e senin și luna nouă se menține pe cer. Un strat subțire de ceață stă pe boltă. Atmosefera e caldă și primăvăratecă. Cu fiecare zi călduroasă îmi aduc aminte de venirea primăverii și mă bucur.

Aseară Toader a veni pe la zece fără 20 și Haiuță l-a pus pe Babii să-i transmită cînd va veni el. Biletul de voie a fost numai pînă la ora 8. Toader era foarte nervos pentru că n-a prea dansat. Au fost foarte puține fete în raport cu băieții. Toader mi-a spus că a îndrăznit abia la urmă și că i-a părut rău că n-a încercat de la început. Mi-a spus că a fost foarte frumos și că se va duce regulat de acum înainte. N-a vrut să-mi zică cu cine a dansat (doar nu era secret…) și eu m-am simțit jignit. Mai tîrziu mi-a spus că a dansat doar un dans cu Fundu Oltea.

Azi dimineață, după ce-am dus corespondența la cutie (pe la 7) m-am întors în dormitor și m-am spălat. Am stat acolo cu băieții pînă pe la 8. Costică Lungu a fost la reuniune la Școala de mecanici agricoli și a venit astă noapte la 12. După ce am luat masa am plecat cu Simeria Virgil și cu Toader spre școală unde astăzi se ține Olimpiada. Toader și Sigma (Simeria) sînt la matematică, eu la limba română. Azi are loc la Casa de cultură ședința cu părinții.

La olimpiada de limba română. Cei din clasa X-a am dat lucrările în clasa X-a E. Din clasa X-a D a mai fost numai Vatamaniuc Ștefania. Au mai fost: Albu Dorina, Ursaciuc, ”Grasu”, Bodaș, Hasna Lucia, Hlinski Doina (Liceul 2), Horodnic, Hrincescu, Grigorean și alții (lic 1). În total am fost 24 și majoritatea am stat cîte unul în bancă. Ni s-a distribuit cîte o foaie dublă de registru și o etichetă. Ne-am iscălit, am pus deasupra eticheta, iar secretara a ștampilat Lucrarea scrisă la olimpiada de literatură română, faza pe localitate, 6 II 1966”. Tema: ”Realizarea originală a comicului în opera dramatică a lui I.Luca Caragiale”. Unii se așteptau la un astfel de subiect, alții nici gînd n-aveau de asta. În fine, am început să scriem. Eu am scris o barbologie pe trei pagini. Prima care a terminat cele două foi și a cerut și altele a fost Hlinski Doina. Apoi au cerut și alții. Am avut doi ”paznici”: Hlinski Nicolae și profesoara Scurtu. După ce-am scris cele trei pagini am început să vorbesc cu Hrincescu care stătea în fața mea, să plecăm. Hlinski ne-a făcut observație: ”Ce puneți la cale?”. Marcel (Hrincescu) a vrut să dea lucrarea, dar Hlinski l-a apăsat pe cap și l-a așezat iar în bancă. Apoi a venit la mine și m-a luat de păr. Mi l-a tapat nu alta. Mie mi-a zis cîteva vorbe și mi-a spus să mă mai gîndesc, poate îmi mai aduc aminte. Am mai stat puțin și am plecat cu Hrincescu în oraș. Cred că am fost primii care am ieșit din toate seriile (pe la zece și ceva). Am făcut un tur prin oraș și m-am întîlnit cu tov prof Cornea și cu Ruscior. Profesoara de muzică m-a întrebat ce mai e pe la școală, ce ne-a dat și dacă au mai ieșit și alți elevi. La ora 11 am fost la internat. Pînă pe la 12 făr-un sfert n-am mai făcut nimica.

Afară e cald și totul se topește. Zăpada e moale și se fac ușor bulgări. Ce bulgăreală ar mai merge!… Drumul s-a transformat în albia unui pîrîu murdar, mizer. Pe trotuare, de asemenea, plutește apa. După ce-am luat masa la 12 am mai stat în meditație pînă la 1.30. În acest timp am jucat cu Buliga V. (cl 9-a) cîteva meciuri de cuțchi. Ne-am făcut o mantinelă artificială formată din două mese așezate lîngă ”terenul de joc”. La două făr-un sfert am plecat cu Buliga la film. Am ajuns fix la ora două, cînd a și început filmul englez ”Colina” (The Hill). Viața a cinci deținuți militari într-o închisoare din Africa (colonie britanică). Filmul mi-a plăcut cu toate că The end a fost foarte prost.  Mai tîrziu a venit și Toader și Gigi cu Cezar (Stevenson moare înnebunit, Roberts este mereu persecutat și bătut crunt, negrul e mai apropiat de Roberts și-i apără cauza lui. Bartlet grăsunul e un șmecher și un trădător, face ce poate pentru a-și salva pielea; Mc Groth din personaj negativ la început devine pozitiv și i se atașează lui Roberts. Williams era șeful lor, un tip sălnbatic cu mutră de fascist. Caporalul, subșeful lui era un om bun și milos. Doctorul – de asemenea, ținea cu cei bolnavi și se certa cu maiorul care comanda închisoarea. Acesta era alt tip murdar și nesuferit).

În pauza de 8 am constatat că din primele 700 de cuvinte, 25 sînt necunoscute. Toader e tare supărat azi.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Anunțuri

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 326. Miercuri 22 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (59).


 

Miercuri 2 februarie 1966. Azi dimineață m-am sculat cu greu la 6 făr-un sfert și – venit în meditație – am învățat la economie și la limba română.

La trigonometrie a predat toată ora despre alte formule și teoreme de-mi vîjîie capul. Pt acasă ne-a dat vreo 7 probleme. În ora de fizică am avut asistență. Au venit doi profesori de fizică: Hrișcă și Lăzărescu. La început a ascultat un elev (6). I-a cerut o formulă pe care n-o explicase și cineva din clasă i-a atras atenția profesorului asupra acestui fapt. După ce s-a gîndit un pic, Teleagă s-a încruntat, s-a făcut roșu și a zis: ”ei, fire-ar al dracului”. În această oră am avut alte ocupații. Cînd a ieșit asistența din clasă, Teleagă i-a făcut cu ochiul lui Hrișcă, foarte comic. De la ora următoare, care era limba română, a lipsit Popovici Ana și asta a deviat atenția profesorilor asupra celor care erau pe aceeași pagină cu ea. La limba română am luat despre ”Proza Contemporanului”. La economie politică, profesorul a întîrziat cca un sfert de oră. După ce a ascultat cîțiva elevi, a predat despre ”Rata plusvalorii”. La istorie a ascultat cîțiva elevi care s-au prezentat cam slab, apoi a predat despre ”Știința și cultura”. Ca de obicei, în predare a folosit și termeni intimi ca: soțul meu, socrul meu etc. Acesta din urmă era foarte tare la istorie și… ”uite-așa mă purta prin războaie”. Profesoara ne-a spus o propoziție cam încurcată, dar totuși cu sens: ”Eu știu că voi știți că eu știu că voi nu știți”. La l. engleză am dat cu toții un extemporal. Eu n-am învățat deloc la internat această lecție; am știut numai din auzite și din cît am tradus pentru alții. Pop m-a întrebat de scrisoare și mi-a spus că spre sfîrșitul săptămînii va avea timp să-mi facă traducerea la scrisoare. Am făcut apoi cîteva exerciții pînă la sfîrșitul orei.

La internat, după ce-am luat masa am mai făcut un pui de bulgăreală cu Toader, Gigi și alții. După asta m-am apucat de scris și pînă la ora 6.30 am tot scris la algebră (10 exerciții), geometrie (7 probleme), trigonometrie (7 probleme), limba engleză (rezumatul lecției de zi – m-am inspirat din ”Istoria literaturii engleze” de A. Nikitin și cred că l-am făcut bine. De la 6.30 la 7 am completat și am transcris pe o foaie nouă scrisoarea de răspuns a lui Mircea pentru Radio Moscova. Pe cînd scriam în acest caiet, pedagogul s-a uitat peste umărul meu și a descifrat un cuvînt-două. Rîzînd, m-a amenințat: ”Las că pun eu mîna pe caietul ăla al tău”. În pauza de 5.30 (în timpul meditației) s-au distribuit cîte 10 mere de căciulă. Pînă la ora 9 am scris în jurnal. În dormitor am avut de ales. Dacă voiam puteam pleca cu Toader în d.5. Dar, la îndărătnicia mea, a rămas și el în d. 11. Ca în fiecare seară am făcut baie, mi-am spălat ciorapii și-apoi sport. Mă dureau mușchii de la bătaia cu zăpada, dar făcînd exerciții mi-a trecut.

Joi 3 februarie 1966. Aseară, la culcare, Teleagă Radu (cl. IX-a) mă roagă să-l scol la ora 5, că are de învățat. S-a întîmplat că m-am trezit la 4 făr-un sfert. Mie mi s-a părut că e 6 făr-un sfert și l-am trezit imediat. Băiatul s-a sculat și a avut cam mult de așteptat pînă s-a deschis meditația. O fi crezut c-am făcut-o înadins. În sfîrșit, asta a trecut, dar nici eu n-am dormit bine pînă la 6. Dimineața iar nu era apă la spălătorie. E cam neglijent Florea și doamna Țopa mi-a spus că sîntem proști dacă nu-l mai înțepăm și noi să se miște (”doar nu-i mare domn”). Pînă la 7 am scris în Jurnal. Cum s-ar zice nici nu m-am uitat prin cărți pentru azi.

La algebră a ascultat vreo doi elevi mai slabi, după care ne-a explicat lecția nouă și-am înțeles-o foarte bine. La anatomie, primele 20 de minute au fost dedicate diriginției. Azi dirigintele m-a dat exemplu de elev bun, ceea ce a făcut-o cam rar pînă acum. După asta a ascultat vreo trei elevi însă doi dintre ei erau total nepregătiți și dirigintele s-a supărat. La chimie s-a făcut lucrarea de laborator nr. 2 unde am făcut mai multe experiențe. Mi-au plăcut acelea de culegere și recunoaștere a H2. S-a întîmplat că m-a scos pe mine să scriu o reacție și nu mai trebuia mult să iau un 3. În pauza următoare a venit profesoara de rusă în clasă și căuta pe cineva să-i ducă un comision la școala veche. M-am oferit eu și imediat am pornit. Pînă la școala veche și înapoi am fugit necontenit. Cînd am ajuns înapoi eram asudat și profesoara mi-a spus în rusește: ”Dacă vei răci pe mine va cădea vina”. Apoi i-a spus lui Gherasim să ”otkrîte okna” (să deschidă geamul) și lecția și-a urmat cursul. Cezar a luat un 7 și Toader un 10 după care ne-a predat despre Turgheniev. De ora viitoare vom face recapitulare pentru teză.

După ora 12 am mai mers prin oraș. La librărie m-am interesat de Dicționarul englez român. Spre surprinderea mea am găsit dicționarul mult căutat. Are format mare, conține 45 000 de cuvinte și costă numai…. 46 de lei. Tare-aș fi vrut să-l cumpăr, dar nu l-am luat din două motive: 1. Pt că i-am spus buniței să mi-l cumpere; 2. Am doar 15 lei. Azi i-am plătit cantina lui Gigi Simionesei. El mi-a dat 300 lei. Cantina costa 266 și mi-au mai rămas 34 rest. Văzîndu-mă cu bani în buzunar nu m-am putut opri să nu intru în chioșc și să cumpăr revista. Am cumpărat ”New Times” nr 3 (1 leu) și primele patru numere ale ziarului ”Pionerskaia pravda” (0,15 bucata). Cum s-ar zice am ”împrumutat” doi lei de la Gigi. Neavînd ce să mai fac în oraș, pe la 1.40 am mers la școală. În clasa mea erau Bădeliță și Gușul, făceau probleme la geometrie. Eu mi-am luat ziarele și revista și m-am dus în clasa X-a E unde-am citit în liniște. Din ”Timpuri noi” îmi plac foarte mult ”The travel notes” – care pe lîngă faptul că sînt interesante sînt și ușor de tradus. La ora trei a venit profesorul și pînă la ora 4 am făcut atelier. Au lipsit cîțiva numai dar a fost o gălăgie grozavă. Profesorul nici nu le mai atrăgea atenția și încerca să acopere glasurile ”cetățenilor glumeți”. A predat despre sistemul de aprindere, dar eu am dormit. Pentru prima oară n-a vrut să ne mai semneze ”plecat la 17”, ci a scris ”plecat la 16” așa că am fost nevoiți să venim direct la internat.

Aici am citit ”Moș Teacă” de Anton Bacalbașa cu care m-am distrat și Dinu Millior de C. Mille. Pînă seara n-am mai învățat la obiectele principale de mîine, adică la română și geometrie. Am început să îndrăgesc iar cărțile de diferiți autori. Să am mai mult timp liber aș citi toate romanele și toți clasicii. Țin minte că prin clasele VI și VII eram cititor foarte pasionat și eram printre cititorii cei mai activi din comună. Odată cu plecarea de-acasă și intrarea în alte medii, mai influente (am rărit prea mult cititul). La vară, dacă nu voi reuși să fac excursia la București îmi voi face program serios de lectură. Din analizele făcute asupra mea am constatat că am un vocabular sărac și mă exprim destul de greu. În seara asta am vrut să stau după masă dar am zis că voi reuși să mă scol mîine dimineață, dar abia în dormitor mi-am adus aminte că mîine dimineață nu voi mai avea timp să învăț deoarece am meditație la matematică. În dormitor am jucat cîteva sîrbe. Am prins pasul și acum mai mișc picioarele. Cu toate că mai știu un pic de tango și vals nu vreau să mă duc sîmbătă la reuniune. După ce am horit (vreo 6-7 băieți) m-am dus la spălător și m-am înviorat printr-o baie genearlă. După asta, în dormitor, am făcut sport pînă am obosit și m-am culcat. Azi vremea n-a mai fost așa de prielnică. S-a înnorat, a început să fulguiască și e ger. Pînă acum era așa de bine…

Vineri 4 februarie 1966. Cu mare greu am putut să mă scol la șase făr-un sfert și la 6 punct am fost în meditație. Pînă la 7 fără ceva am învățat la economie și am înțeles textul foarte ușor. La 7 am mers la bucătărie, ne-am luat pîinea cu gem și dă-i drumul la școală! În această oră de consultații profesoara l-a scos pe Bădeliță la tablă și un alt elev și au lucrat cîte o problemă de trigonometrie și de geometrie. În ora de matematică l-a ascultat pe Gherasim ”o oră, toată ziua”. Probabil că a vrut să-i șteragă 3-ul dar n-a avut pentru ce. La ed fizică am jucat baschet. Deoarece s-a jucat la un singur coș și jucători erau prea mulți, nu s-a jucat după reguli și totul s-a transformat într-un rugby cu regulamentul puțin modificat. Am jucat și eu brutal și m-am luat la harță c-un prost din C (Avram). Cu toate că, dacă ne-am fi bătut, mă caftea, n-am vrut să mă las călcat în picioare și m-am ținut bățos. Am mai jucat un pic și în învălmășeală mi s-a rupt cureaua de la ceas. M-am așezat pe bancă și pînă la finea orei n-am mai jucat. Celelalte două grupe au avut în program ”saltul leului” sau al ”tigrului” dar e foarte greu de realizat. Trebuie curaj și îndemînare. La economie un pic mai trebuia să mă asculte și a închis catalogul (totuși eram bine pregătit). A predat o lecție ușoară (a pus doi de 8). La fizică a făcut exact ce a făcut și în clasa X-a C (a ascultat unul cu media 6 pe trim I și unul fără extemporal). La noi l-a ascultat pe Olenici (fără ext. – i-a pus 5) și pe Pînzar Cătălina (cu media 6 – i-a pus 7). La limba română a ascultat cîțiva elevi după care a predat despre ”Viața lui Al. Vlahuță”. Am povestit și eu o poveste de Bacalbașa și anume ”Epizotia”.

După ore, cînd am ieșit afară, ne-a izbit un aer rece. Cerul era înnegurat și era f urît. A și nins pe alocuri este culoarea albă, frumoasă a zăpezii noi, iar pe de lături zăpada veche, grunzuroasă și înnegrită. Mă simt răcit și mă doare-n gît. Asta se datorește serviciului făcut atunci profesoarei de limba rusă și faptului că în ultimele două seri am dormit cu fereastra de deasupra capului larg deschisă (toată noaptea). Toader a avut ședință de la 1 la 2 și eu am vorbit cu Țopa să-i țină mîncare.

Eu am scris pînă pe la 4 la geometrie (8 probleme). În pauza de 5 s-au distribuit mere și toți s-au repezit ca ulii la tigaia cu mere. A fost o luptă. În pauza de opt a fost veselie mare. Mafteian a cîntat din fluier și s-au încins cîteva hore. S-a jucat sîrba și ruseasca. Apoi Mafteian ne-a cîntat vreo două valsuri și-am jucat și eu; cam greu, dar a mers. Așa se învață: jucînd, nu uitîndu-te. Toader mi-a spus să vin și eu sîmbătă la reuniune că doar nu se întîmplă nimic. El a vorbit deja cu o duzină de fete care să-l învețe și cu care să danseze. Nici eu nu știu bine de ce nu vreau să merg: probabil din timiditate.

De două zile încoace Caunii Vasile (cl IX-a) din însărcinarea pedagogului merge la fiecare și cere cîte 2 lei. Se face o colectă pentru a se vărui în meditație și pentru un nou difuzor. Ăsta vechi mai hîrîie săracu, dar are toate mațele scoase. Nu știu însă ce se va mai face cu acești bani, că dacă în meditație sînt 70 de elevi asta înseamnă 140 de lei. În fine, au mai rămas puțini cei care n-au plătit și ăștia au fost scriși pe o listă ”neagră”. Fiind constrîns am pornit și eu să împrumut bani. Cu greu am găsit un leu la Terzea Gh. (cl. IX) și celălalt leu l-am făcut din 0,40 + 0,5 + 0,15 + 0,15 – cît mi-au dat băieții. Am ajuns rău de tot dacă a trebuit să-mi dea fiecare cîte 5 și 15 bani. Pedagogul n-a vrut însă să-mi ia cei 1,75 lei; m-am dus la loc și de ciudă, dar și de faptul că abia am ”cerșit” cîțiva bani m-a înecat plînsul. M-am abținut și după ora 9 am dat 1,75 lei. Seara am făcut în dormitor cîteva sîrbe și am jucat madison – pinguinul. După obișnuita baie generală și programul sportiv am adormit imediat. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 325. Marți 21 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (58).


Luni 31 ianuarie 1966. Azi, ca și ieri, e o zi foarte frumoasă și călduroasă. Soarele și cerul senin au persistat toată ziua. Zăpada scade din înălțime văzînd cu ochii.

Azi la algebră profesoara a ascultat toată ora și a pus numai note de 4 la cîțiva elevi. La anatomie, după un sfert de oră educativă, Zăicescu s-a hotărît să ne asculte. M-a ascultat pe mine și pe Toader.(și pe alții). Cu toate că n-am știut perfect am luat amîndoi 10. După asta am ascultat lecția nouă despre segmentul bucal. În ora de desen n-am lucrat nimic. Profesoara a fost pe-afară și cît a stat în clasă a scris scrisori și s-a interesat de cîteva romane de aventuri (Contele de Monte Cristo ș.a.). La l română a ascultat cîțiva elevi după care ne-a predat despre poezia ”Contemporanului”. La limba rusă, profesoara: ”kto otsusvuet?” (cine răspunde?); Tănase Ghe.: ”Potomu șto? Ne znaem!” (De ce? Nu știm!). Profesoara și-a vopsit părul în roșu și parcă s-a urîțit. A ascultat două eleve, după care am luat (lecția) despre ”Revizorul”. Am mutat teza pe data de 10 februarie. Este foarte devreme și vom avea materie mai puțină (de învățat).

În pauză, bucurie mare. Pe coridor mă aștepta Mircea (fratele). Mi-a adus numerele 2, 3, 4 și 5 ale ziuarului ”M.N.” (Moscow News) + o scrisoare de la Radio Moscova pentru Mircea. În această scrisoare am găsit fotografia lui Repin și adresa unei școli dintr-un oraș ucrainean. Bani nu mi-a adus, în schimb mi-a adus mîncare, ceea ce-i ”lăudabil”. Mircea a aflat rezultatul primei sesiuni de examene. La vreo patru obiecte are 7, apoi 6 și 5. Nu știu cum s-a întîmplat că a rămas (corigent) la franceză. Cei de acasă nu știu asta și Mircea speră să-și refacă această situație în a doua sesiune.

În ora de engleză a ascultat toată ora mai mulți elevi. Am activat ca de obicei și Pop a vrut să-mi pună notă dar a văzut că am un 10 și a considerat că am destul. I-a pus și lui Toader un 9 (după mine știuse de cel mult pe 8). A pus iar mai mulți de 4 pe care-i consider că nu-s puși pe dreptate, dar…

După ore am venit la internat (am luat plus) și imediat m-am cufundat în lectura ziarelor în limba engleză. Am găsit un anunț în care se spune că cei care posedă cupoanele de la suplimentele cu ”University of Culture” vor primi insigne și Diplome de onoare. Avînd în vedere lucrul ăsta voi căuta să colecționez toate cupoanele de la aceste suplimente și să le trimit. Aș vrea să le și scriu dar nu mă simt în stare și să apelez din nou la Pop nu vreau… Pînă aproape de ora 5 n-a fost pedagogul. În acest timp mi-am scris la l rusă și engleză. Seara la masă au fost macaroane și imediat cum s-a împărțit pîinea eu cu Toader ne-am luat porțiile și am mers la sala de valize unde am mîncat pe săturate. L-am rugat pe Juravle să-mi scrie pe hîrtie  acele vorbe tîmpite ale profesorului lor de atelier pe care trebuie să le trec în locul lăsat gol la pagina 87. În pauza de 7-8 am stat frumos în bancă și am scris.

Aseară, în dormitor, Babii a căutat pantalonii lui Toader și bineînțeles că nu i-a găsit. După ce ne-am culcat toți, am mai vorbit cu Toader și cu Babii despre diferite lucruri și întîmplări. Firul discuției s-a întins de la furtul pantalonilor și pînă la ”noutăți de știință și tehnică”. Babii mi-a descris un caz foarte interesant de autohipnoză. Aceasta se face în felul următor: mușchii trebuie să fie relaxați, privirea ochilor trebuie să fie fixată pe vîrful nasului așa fel încît să se obosească mușchii și nervii ochiului. Respirația trebuie să se rărească din moment în moment. Durata hipnozei este între 9 zile și 9 săptămîni. Aș fi curios (să știu) ce s-ar întîmpla dacă aș încerca și eu. Numai să-mi reușească. Fănel Baban = Ștefan cel mare (între ce ani a trăit?). În seara trecută au venit la dom Florea musafiri din U.S. (L.D.: Uniunea Sovietică, probabil) și ne-a rugat să nu facem gălăgie. I-am respectat dorința. Tot ieri am cîntat un cîntec care mi-a plăcut și anume unul rusesc: ”Cîntecul cazacului”. Pînă la 8.30 am scris în jurnal și m-am distrat pe pielea ”tov prof Teodorescu” care-i prost de dă în gropi. Azi am mai achiziționat o vedere din China pe 3 lei (e colorată). Pînă în prezent am 13 lei datorii și abia după 2 II voi primi ceva bani. Iată ”Cîntecul căzăcesc” (Mariusea): 1. ”Haideți dragilor tovarăși/ împreună să cîntăm/ O poveste de iubire/ Cu o fată de pe Don – Mariusea. 2. Era o fetiță blondă/ Ce iubea pe un cazac/ Se-ntîlniseră-n zori de ziuă/ Într-o zi pe neașteptat – Mariusea. 3. El se duse la fîntînă/ Să-și adape calul său/ Ea-l văzuse și-l oprise/ Se-agăță de gîtul său – Mariusea. 4. Măi cazace căzăcel/ Eu pe tine te iubesc/ Și de-atunci din ziua ceea/ Tot la tine mă gîndesc – Mariusea”. (Ultimele două versuri se repetă, dar fără Mariusea). Alt cîntec care-mi place foarte mult este ”Katiușa” pe care-aș vrea să-l învăț. Iată-l: 1.”Cînd de flori s-au scuturat salcîmii/ Și flăcăii pleacă la război/ Au lăsat buchete albe-n gară/ Bucurii de-ntoarcere-napoi. 2. Și-a mers trenul vreme-ndelungată. Cu același sunet de motor/ Și-a călcat pămîntul fără moarte/ Ce-au lăsat în portul de la Don. 3. Iar voi toți care-ați rămas în țară/ Pentru paza turmelor de oi/ Plîngeți toți, să plîngă și Katiușa/ Amintirea bravilor eroi”. Altă melodie îndrăgită: ”Urîtă sînt de toată lumea/ Urîtă sînt de-ai mei părinți/ Urîtă e și-a mea soartă/ Mai bine-aș zace în mormînt”.

Azi a fost Schipor Tudorel pe la internat. Anul trecut a fost la Lic. 1 în clasa 10-a D. Acum e tot într-a zecea, dar la Vicov. Tot unul ca el și anume Popescu Gheorghe care a fost anul trecut în clasa X-a și acum e la Brașov (cl. X). Seara am vrut să stau după ora 9, dar m-am răzgîndit și m-am dus la dormitor. Am vrut să mă ”autohipnotizez” dar băieții rîdeau și n-am reușit. Seara am adormit destul de tîrziu.

Marți 1 februarie 1966. Aseară m-am culcat cu condiția ca azi dimineață la ora 5 să fiu deja în meditație. Am stat însă în pat pînă la ora 6 – somnul mi-era prea dulce.

La chimie după cum se aștepta toată clasa am dat extemporal. Profesoara a dat pe două numere (ca să nu ne stricăm ochii…). Eu am fost nr. 2 și am avut următoarele subiecte: ”Coroziunea chimică și metode de împiedicare a coroziunii”. Am scris ”comsi-comsa”  (poate pe 6). Am trecut apoi la ”Grupa metalelor alcalinice” și-am început studiul sodiului. La geometrie, profesoara a ascultat aproape toată ora și ne-a predat despre volumul prismei. La limba rusă ni s-au adus extemporalele. Fără nici o surpriză am văzut pe lucrare un -6 (șesti). Toader are 8 și Zaharia 9. Probabil pentru a vedea dacă mai învăț sau nu, fără să se uite în catalog prof. m-a scos pe mine la ascultat. Ieri nu citisem niciodată lecția și în general trimestrul ăsta m-am cam delăsat la limba rusă. După părerea mea și a altora eu am știut pe-un 7 meritat. Probabil profesoara a ținut cont că am mai activat și altădată mi-a pus 9. Restul orei a ascultat și am făcut cîteva exerciții. Ora a patra am avut diriginția. Deoarece era anunțat că avem oră deschisă, dirigintele s-a pregătit cu f f multe materiale. A adus în clasă tablouri ca ”Grivița 1923” de Micloszi, ”1907” de O. Băncilă și un afiș cu ”Munca l-a creat pe om” + Harta industrială. Ca invitați au fost: directorul Burdujan, profesoara Ruscior Ana, profesoara Cornea, profesoara Pop, profesoara Buculei și prof. Mitrofanovici (care are și rolul de casierăță). Tema orei a fost ”Dragostea de muncă, îndemnul celei mai puternice pasiuni”. Pentru început, Zăicescu a citit o poezie de N. Labiș, referitoare la muncă. Avînd o asistență atît de numeroasă dirigintele a fost foarte emoționat, îi tremurau mîinile și a vorbit tot timpul repezit și emoționat. În timp ce vorbea ne exemplifica cu tablouri despre caracterul muncii în țara noastră înainte și după 23 August 1944. A citit apoi poezia ”Poema republicii” de Dan Deșliu și articolele 5 și 18 din Constituția R.S.R. Ne-a întrebat ce eroi ai muncii socialiste cunoaștem. M-am ridicat eu și am dat două exemple: pe Ștefan Tripșa de la Hunedoara și Constantin Adochiței – mulgător de lapte din regiunea noastră. Dirigintele ne-a rugat să ținem minte mereu aceste cuvinte: dragoste, pasiune, voință, perseverență. În societatea comunistă munca va deveni o necesitate organică. Ne-a citit și articole din Scînteia Tineretului și reportajul ”Pasiunea – o necesitate” de poetul rădăuțean Eugen Frunză. A întrebat în clasă explicația cuvîntului meloman. M-am ridicat eu și-am explicat (= om care iubește muzica) iar dirigintele a spus: ”Foarte bine, Druguș!”. A vorbit apoi Zaharia Ecaterina despre situația la învățătură în trim I și II. În încheiere, dirigintele a citit ultima parte a poeziei ”Țara” de Al. Andrițoiu. Într-un cuvînt, toată expunerea a fost bogat documentată și sperăm că le-a plăcut și musafirilor. Astăzi, într-una din pauze cineva a adus extemporalele la fizică. Notele sînt destul de bune. Cel puțin mie mi-a întrecut toate așteptările. Am avut 7 și Toader 8. Bineînțeles au fost și nemulțumiți. După ora educativă am avut corul și am mers în sala de cor. În prima jumătate a orei am scris la l rusă și-am citit din ”Poezia Contemporanului”. Profesoara mi-a făcut iar teorie că de ce nu cînt sau ce motiv pun pentru asta etc.  (B.M.!!!) (Profesoara i-a zis lui Costică Lungu că ”ragi ca un Buhai M”ă!) (L.D. În mintea mea s-a făcut o conexiune cu numele fetei pe care o simpatizam: Buhai M(elexina). De aici și semnele de exclamare….). După această oră am mers la școala veche unde am făcut educația fizică. Am jucat un baschet-rugby și am făcut 7 flotări la inele (o flotare = un punct). Pentru nota 10 trebuie 10 flotări la inele. Ora asta am alergat serios și tot atît de serios am asudat.

Cînd am venit la internat Toader a observat că i-a dispărut stiloul. Atîtea nenorociri pe capul lui în ultimul timp! Pînă la ora 5 am învățat puțin. La 5 s-a dat drumul în pauză.

Azi a fost iar o zi frumoasă și zăpada e moale. În pauză am ieșit toți băieții afară în curte și-am făcut o bulgăreală ca aceea! Soldați erau destui și proiectilele zburau cu zecile pe sus. Am fost în mai multe tabere de luptă și într-un moment dat eu și Toader luptam pe două fronturi. Am primit un singur ”glonț” la ureche și l-am simțit. Gigi a luat două în cap și Arcadie unul în ”bot”. A fost o distracție mare și-am asudat grozav. Cînd ne-am întors în meditație ne-am spălat cu apă rece pe mîini pentru a nu ne durea și ne-am sfătuit cu toții să mai facem și mîine așa ceva, însă organizat. De atîta aruncat mă doare mîna din cot (dreapta) dar nu-i nimic…. totu-i trecător. Atănăsoae se bătea prin coridor și nu știu ce-a făcut că s-a trezit cu căldarea și ligheanul de apă pe el. S-a murat de minune. Ce mai încolo-ncoace: am avut subiecte de distracție destule.

În sala de mese, înainte de a se servi masa, s-a găsit Beldianu Gh. să facă liniște. Tocmai terminasem de vorbit și-i făcusem semn lui Costică Lungu să tacă. Deodată, mă pomenesc cu Beldianu Gh. (cl. XI-a) în spatele meu și-mi începe a căra pumni. Prea tare nu m-a durut, dar mi-a fost ciudă și necaz că m-a înjosit. Cred că odată și odată voi reuși să mă răzbun în felul meu pe cei care și-au bătut joc de mine. Deocamdată mai rabd și paharul se umple. După acest incident am fost un pic supărat, dar pe urmă m-am luat cu băieții și mi-a mai trecut.

Bodîrlău Constantin s-a mutat de la internat și acum stau în locul lui la masă (primul loc din stînga de la masa din fund).

Împreună cu Simeria (președintele Tribunalului), Gherasim (avocatul apărării) Simionesei Virgil și Popovici Nicolae (X) (polițai), Vicovan Constantin, Grămadă Cezar și Atănăsoaie C. (acuzați) am făcut un proces de judecată. Eu mă ocupam cu acuzarea și aduceam bieților ”inculpați” cele mai năstrușnice acuzări. Tema celor trei procese s-a învîrtit în jurul unui punct și anume: cățeaua lui moș Gavril. Toader era – vorba vine – apărarea, dar totdeauna contribuia la mărirea pedepsei acuzatului, pedeapsă care consta în cosaci, ghionturi și alți pumni.

Cînd a început meditația i-am făcut traducerea la engleză lui Atănăsoae și Mafteian. Mi-au răpit destul de mult timp și pînă la ora 9 am citit numai la istorie. După această oră nu m-am mai dus în dormitor, ci direct în meditația de clasa XI-a. Aici mi-am scris la trigonometrie (o materie grea și tîmpită; îmi mușc mîinile cînd mă gîndesc că voi da examen la matematică și nu la engleză) și i-am făcut traducerea lui Cucoș la l rusă. Am vrut să-mi pregătesc lecția la limba română, dar îmi trebuia cartea ”Poezia Contemporanului” care era la Lungu C. M-am dus în dormitor să i-o cer și ce văd? Pe coridor era mare forfotă și se făceau schimbări. Intru în d.4 și nu văd decît trei paturi goale. Iată ce se întîmplase. Pentru că s-au dus destui de la internat și s-au descompletat unele dormitoare s-a hotărît, la insistențele lui Florea, să se desființeze d. 4. Eu rămăsesem singur în 4. Ceilalți se aranjaseră deja. Toader s-a eschivat zicînd că nici el n-a știut cînd l-a mutat și abia a găsit și el un loc. În sfîrșit, datorită pedagogului care s-a arătat f binevoitor, m-a adus în d.11 unde șef e Babii (Gigi a plecat în d. 5). Mi-am găsit un pat pe la mijlocul dormitorului lîngă Toader. Am găsit și un dulap foarte bun pe care l-am ocupat imediat cu Toader. M-am dus la spălătorie, am făcut o baie grozavă și mi-am spălat ciorapii. Lumina s-a stins după ora 10. Seara am mai făcut flotări.

Seara era foarte cald și bureza.    (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 324. Luni 20 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (57).


Sîmbătă 29 ianuarie 1966.  Dimineața la 5 m-a trezit tot fabrica de spirt cu urletul ei. Gîndindu-mă că ieri n-am învățat nimic m-am sculat din pat și la 5.30 am fost în meditație. Dar n-am început să-nvăț. Fiind curios să văd ce păreri mai are tov Gherasim T. despre mine sau alții mi-am permis să mă uit în jurnalul lui. Scriu aici despre asta fără nici o grijă, pentru că el dacă va afla (numai uitîndu-se și el în caietul meu) atunci vom fi chit. El a început, tot așa, un caiet pe data de 14 XII 1966 și acum a ajuns la pagina 88. Iar eu, de pe 15 I sînt pe aceeași pagină ca el (tot 88). N-a scris cine știe ce grozăvenii și n-a încercat să caracterizeze pe nimeni, doar pe pedagog îl mai atinge. Stilul său de scris se caracterizează prin faptul că folosește mereu persoana I-a singular și timpul prezent, spre deosebire de mine care folosesc mai mult Past Tense – ul (L.D.: adică Trecut-ul). Ca de obicei, am fost primul în meditație, abia pe la 6 fără 5 au început să apară și alți elevi.

Prima oră am avut azi trigonometria. Profesoara a predat toată ora despre metodele de rezolvare a triunghiurilor. Drept să zic n-am înțeles aproape nimic din toate formulele și definițiile date la tablă, cu toate c-am fost atent și-am vrut să le pricep. Dintr-un obiect ușor și plăcut, trigonometria a devenit, chiar înaintea geometriei, un obiect greu. A doua oră am avut istoria. Deoarece azi n-a lipsit nimeni profesoara a ascultat de la începutul catalogului și a ascultat pînă la inclusiv Bădeliță (8). Dacă tot nu lipsește nimeni și ora viitoare, sînt sigur că voi fi ascultat. Toate lecțiile care vin de-acum sînt foarte frumoase. Mai interesante mi se par a fi lecțiile care cuprind perioada dintre cele două războaie mondiale. Astăzi ne-a predat despre ”Internaționala I-a comunistă”. Ora următoare am avut muzica. În prima jumătate de oră profesoara a ascultat două eleve după care a predat o lecție de sinteză care nu există în manual și anume ”Preclasicismul și clasicismul”. În ultima oră, de fizică, Teleagă a ascultat o elevă (nota 5), după care a continuat să predea. La urma orei, Teleagă a mai făcut cîteva experiențe dintre care una cu…. banc. A format doi electromagneți extrem de puternici și a invitat cîte un ”prieten” să încerce a-l dezlipi. Bineînțeles, primul care s-a dus n-a putut. Al doilea (Gușul) trăgea serios, în timp ce Teleagă a scos pe neașteptate din priză și (Gușul) era să se ducă (dracului!) pe spate. Teleagă îl invită apoi pe Cezar care, bucuros, iese din bancă, dar deodată Ungureanu Mircea îl împinge și cineva îi pune piedică. Deodată, îl văd lungit printre bănci. S-a făcut alb ca varul, totuși s-a dus și a încercat. Cînd s-a întors în bancă i-a dat două palme zdravene lui Mircea și poate că se încăierau, dar după asta avem ședință și nu ținea… Secția l engleză a plecat acasă. Eu cu Cezar, Toader și Costică am venit la internat, am mîncat serios  (cu plusuri la ambele feluri), după care ne-am pornit încet-încet, spre școală, unde de la ora unu și pînă la trei a avut loc adunarea generală a org UTC cl X-a D. La masă au luat loc cei din prezidiu (Toader, eu și Zaharia). Vatamaniuc Șefania a făcut procesul verbal. A lipsit nemotivat Larionescu Marcela. Ca invitați au fost tov directoare Mincu, tov diriginte Zăicescu și Hudema P. (cl X-a B) – locțiitorul de secretar pe școală. Gherasim a deschis adunarea cu următoarea ordine de zi: 1. ”Atitudinea socialistă față de muncă – expresie a noii morale a tineretului nostru”; 2. Discuții. Toader a citit referatul, iar eu am citit proiectul de hotărîre. La punctul 2 s-a trecut imediat. S-au înscris la cuvînt: Bădeliță Toader, Pînzaru Cătălina, Luchian R., Rusu Anton, Avram M., Lungu C., Popescu Dumitru, Popescu Felicia, Gușul Ghe ș.a. Bădeliță i-a tras ca de obicei cu formulele sale, reușind să se exprime destul de bine și să spună multe. Pînzar C. nu știa despre ce să vorbească și a început să zică despre grupele de într-ajutorare, ceea ce nu era prea corect (se pune accent pe studiul individual). Rusu A. numai n-a vrut să vorbească și gata! După ce a stat așa vreo cinci minute, directoarea mi-a dat să citesc declarația scrisă de el dată dirigintelui. După asta, nemaifiind nevoie de alte comentarii l-am așezat jos. La sfîrșitul discuțiilor a luat cuvîntul și tovarășa directoare care a vorbit o jumate sau trei sferturi de oră spunînd că, după procentajul elevilor ocupăm locul 10 pe școală și după media generală a clasei locul 4 pe școală. A luat apoi fiecare membru din Comitet și l-a analizat în parte. Despre Gherasim a avut cuvinte de laudă zicînd că ar putea fi un elev foarte bun. Lui Zaharia, de asemenea, dar a stricat-o  media 5 la matematică. A zis și despre mine vreo două vorbe și anume: ”Eu îți cunosc ție posibilitățile și știu că ai putea mult mai bine. De vreme ce ești la secția reală și ai 5, 6, 6 la matematică, fizică și chimie și 6 la limba română nu e prea bine”. După asta a mai vorbit despre elevii slabi: Rusu, Popovici, Popescu D. După asta s-a votat proiectul de hotărîri și a declarat ședința terminată.

După ce am terminat ședința (la 3) am fost prin oraș, mi-am cumpărat un caiet de matematică și am venit la internat.

Azi pînă aproape de amiază n-am schimbat mai mult de cinci vorbe cu Toader și asta doar pentru că el a început. În oraș și pe la internat am început să vorbesc cu el, dar reținut.

La internat am stat un timp în dormitor apoi prin meditație și la cinci fără un sfert am pornit-o cu Toader la Casa de Cultură. Intrat în sală am început să-mi caut locul. Pe bilet era 236, dar acesta era ocupat de o persoană care avea același număr. Neavînd ce face m-am așezat lîngă Gherasim, avînd locul 234. Pînă cînd a început spectacolul am avut emoții. Cum s-a nimerit (ăsta a fost norocul meu) că nr 234 îl avea Popescu Felicia de la noi din clasă și n-am lăsat-o să-și ocupe locul. Mai tîrziu am văzut că a avut un loc foarte bun, mai în față. La spectacol au mai fost tov prof Luția și Luchian (aceasta a venit cu fetița – very fine!). În sfîrșit, a început și spectacolul dat de ”Ansamblul de cîntece și dansuri ”Perinița” ”(Sfatul Popular al orașului București). Pentru început o artistă a anunțat programul și a spus cîteva cuvinte despre ansamblul ”Perinița”. În partea I a programului am văzut următoarele dansuri: 1. Suită de dansuri din Munții Apuseni (mi-au plăcut foarte mult aceste dansuri). Dansatorii jucau degajat, cu precizie și (ritmul) fiind foarte lin, parcă alunecau pe scenă. Figurile dansului erau destul de grele și complicate însă nimeni n-a greșit. S-a bătut mult la tureatcă și mi-a plăcut. 2. Hora stacatto – orchestră; 3. Muzică populară românească – la acordeon Ghiță Strugurel. Mi-a plăcut grozav cum a cîntat, mai ales că am sentimente deosebite față de acest instrument. A cîntat vreo două cîntece și a fost și bisat. 4. ”Țarina de la Bucium” și ”Supărată-s pe bărbat” – solistă Ana Bucium. A cîntat frumos și a fost bisată. 5. Joc din Bihor – orchestra. 6. Suita de dansuri oltenești. În general îmi plac dansurile. Ca și la ”Suita din Munții Apuseni” mi-a plăcut precizia execuției și flexibilitatea picioarelor lor. 7. Giamparalele – la cimpoi Ion Răceanu. Eu am văzut pentru prima oară cimpoi și m-a entuziasmat cînd am văzut că-și umflă sacul și apoi îl pune subsuoară și cîntă. Pentru asta a fost bisat și a doua oară a scos un fluier minuscul din buzunar care ne-a uimit iar. Fiind chemat încă o dată a cîntat un cîntec de dragoste din fluier. 8. ”Învîrtita” și ”Cîntec de nuntă” – solist Aurel Ioniță. Acest solist avea un glas puternic și frumos, drept pentru care a afost aplaudat și bisat îndelung. Tot Aurel Ioniță era și la dansuri și striga strigăturile. 9. ”La cules de cucuruz”, ”Hora moldovenilor” ”Sîrba de concert” – la țambal Nic Bob Stănescu. 1. Dans de fete – muzica Ștefan Ciutac. În încheierea primei părți a programului a fost prezentat dansul ”Călușarii”, coregrafia P. Bodeuț – artist emerit. Acest dans l-am îndrăgit vara trecută pe data de 21 august cînd Ansamblul ”Perinița” l-a prezentat în Piața Palatului. Mi-a plăcut pentru figurile repezi și chiar pentru costumația lor. Aveau clopoței la picioare, cîte un băț în mînă și la berete aveau panglici multicolore. La 6.30 a început partea a II a programului. 11. Suită de dansuri din Moldova (muzica Constantin Arvinte), coregrafia Eug. Popescu. 12. ”Mugur mugurel” și ”Hora mărțișorului” – orchestra. 13. Doina, horă și sîrbă – la noi, a cîntat f frumos Radu Simion (avea buzele f f roșii?!). nr. 14 era un joc de păpuși, dar n-a fost prezentat. 15. ”Bădișor cîmpulungean” și ”Huțulca” + încă 3 cîntece – solistă Ștefania Rareș. A primit aplauze furtunoase pentru fiecare dintre cele 5 cîntece. Unii au îndrăgit și cîntecele și artista. 16. Armand Sachelarie la vioară și Radu Simion la nai au interpretat ”Ciocîrlia”. Și acest cîntec l-am îndrăgit mai demult și l-am ascultat și la București (la Teatrul de vară 23 August) în interpretarea orchestrei. Ar fi trebuit să aibă și un nr. 17 dar și acesta a fost suprimat. În încheierea programului a fost cîntată și jucată ”Perinița” după care au ieșit toți artiștii la scenă deschisă și au primit aplauzele noastre. Direcția muzicală – Ionel Budișteanu, artist al poporului; costume I. David și regia Bițu Fălticineanu. Orchestra a fost compusă din 8 viori, două acordeoane, un țambal, un contrabas, un nai și trei clarinete. P.S. Aurel Ioniță a cîntat și un cîntec în braziliană (L.D.: adică în portugheză…).

După concert am venit cu Toader și Costică spre internat și am ajuns la 7.15 sau 7.20 să servim masa. Am luat-o și noi (masa!) și apoi am avut pauză pînă la 8. De la 8 la 9 am scris în jurnal. Toader a făcut cîteva probleme la geometrie.

Seara, în dormitor, am mai cîntat un pic, apoi eu cu Cezar am mers în d (ormitorul) 11 unde, într-un dulap am găsit ceva haleală: cîrnați și altele. Mai tîrziu am aflat că (mîncarea) fusese a lui Lungu Anton. După ce ne-am băgat în pat am început să vorbim. Subiectul discuției n-a fost prea serios (about girls and their organs). Am vorbit așa pînă după ora 10 cînd în loc de noapte bună le-am spus băieților: ”să-mi spuneți mîine dimineață ce ați visat”. Eram sigur că o să visăm ceva …. plăcut.

Azi vremea a fost moloșagă și de aceea mi-am luat șapca. Căciula pe care mi-a trimis-o bunița n-am purtat-o niciodată, parcă mi-e prea cald cu ea.

Duminică 30 ianuarie 1966. Azi dimineață i-am întrebat pe fiecare ”șto mecital” (”ce-ai visat” în l rusă). Toader skazal șto on mecital ”that he slept with Moldovian s Mrs. in the bed” (L.D.: Toadeer mi-a spus că a visat că a dormit cu o moldoveancă în pat). Cezar mecital șto on ”slept with Raveica L. from Xth form”. (L.D. Cezar a visat că a dormit împreună cu Raveica L din clasa X-a). I dreamed that I was together with P. Felicia and other girls. (L.D.: Eu am visat că eram împreună cu Popescu Felicia și alte fete). Numai Costică a dormit adînc.

După ce am luat masa am scris pînă la 9 în jurnal.

Azi vremea a fost blîndă. Dimineața era ceață și ger dar apoi totul s-a schimbat. Toader învață de zor cele 88 de cuvinte date de Pop la lecția de l engleză. În meditație sînt puțini elevi; majoritatera au plecat de-acasă sau le-a venit de-acasă și acum se plimbă prin oraș. Numai mie nu-mi vine nimeni și stau cam prost cu banii, alimentele etc. Mai am 6 lei datorii la Toader și pînă vor veni ai mei voi mai face. De la 9 la 12 am învățat pe rînd la matematică, l română și am încercat să citesc la anatomie. Cum s-a întîmplat că era o lecție despre alimente și mie mi-era o foame… Înadins vorbeam cu Toader despre cele mai (cele) bunătăți culinare și înghițeam în sec și rîdeam unul de altul. După ce am luat masa a fost altă chestie. Am mîncat două porții de borș și trei (!!!) de felul doi (cartofi cu sos și carne), două porții de pîine și o eugenie. Așa mai zic și eu!

Toader s-a dus în dormitor și a vrut să se schimbe și să meargă în oraș. Dar n-a mai avut cu ce să se schimbe pentru că i-au dispărut pantalonii de la costum din dulap. Au dispărut – au dispărut, dar cime i-a făcut să dispară? Noi îl bănuim pe Puiu Radu care a mai avut și altele pe conștiință. Mai ales că e de aceeași măsură cu Toader și i-ar veni bine… Toader și tot internatul chiar s-au dus în oraș, iar unii la Casa de Cultură, unde ar fi un concurs cultural artistic al formațiilor artistice de la sate. Eu am rămas cu încă trei băieți în meditație (Atănăsoaie și Buliga Vasile).  Mi-am scris problemele la geometrie și am făcut cîteva meciuri de cuțki cu Buliga.

Am fost de cîteva ori pe afară și am observat ce minunăție era în natură. Pe la 10, după ce s-a ridicat ceața a rămas un cer perfect senin și un soare strălucitor. Zăpada a început să se topească și din streșini să curgă mai serios.

Pe la ora 4, nemaiputînd rezista aici, m-am îmbrăcat și am luat-o prin oraș. Aici m-am întîlnit cu Toader, Gigi și Cezar cu care am venit la interrnat. Mi-am mîncat porția pentru seară și am mers cu toții în d. 11 la Gigi.

Lui Toder îi pare rău pentru pantalonii furați pt că i-a stricat și costumul de 600 de lei.

La ora 5 soarele abia apunea. Cînd am venit aici trimestrul ăsta, la 5 era întuneric deja. Pe zi ce trece ziua se mărește și mă bucur.

Azi am mîncat enorm. Cînd mi-e foame îndur, și cînd am ce mînca mănînc cît pot. Astfel, azi am mîncat bine de la: Atănăsoae, Buliga, Horodincă Ghe., Halip Neculai, Mafteian Vasile, Costică Lungu, Simeria Virgil ș.a.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 323. Duminică 19 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (56).


Joi 27 ianuarie 1966. Azi dimineață m-am sculat de cîteva ori. Prima dată, m-am trezit la fără 10 minute (cît fără zece nu mai știu, că nu m-am mai uitat). Zicînd că n-are rost să mă scol cu 10 min înainte de a se da deșteptarea m-am culcat, dar m-am trezit la și zece minute. Mi-am închipuit că Hamza o fi uitat să vină. M-am îmbrăcat, m-am spălat și cînd am ajuns în meditație am observat că nu era ora șase cum îmi închipuisem eu, ci 5. Așa că am avut timp să tocesc la anatomie. Astă noapte am visat numai morți, cruci ș.a. (ca o consecință a convorbirii avute aseară cu Simeria despre dumnezei, draci, iad, rai ș.a.).

Astăzi la școală a fost o zi grea pentru mine. La prima oră eram pregătit dar nu m-a ascultat. La chimie toți se așteptau să dea extemporal, dar profesoara nu s-a grăbit să-l dea, și l-a amînat pe data viitoare. Cu lecția predată azi am încheiat un capitol. Deoarece cele două eleve scoase azi la chimiie n-au știut deloc, profesoara l-a scos pe Toader care a știut foarte bine și a luat 9. La anatomie, după cum era anunțat, am dat extemporal din ”Sinteza corticală” – o lecție foarte scurtă dar extrem de grea și ininteligibilă. La extemporal am scris binișor. Zăicescu a stat tot timpul la catedră și nici n-a iscălit extemporalul cum s-a întîmplat în alte clase. După ce a strîns extemporalele (Toader le-a pus în ordine alfabetică) ne-a predat despre ”Funcțiile de nutriție”. Printre explicații a mai spus cîte ceva despre adunarea ce o vom ține sîmbătă și despre ora de diriginție la care vine ”lume”. La l rusă s-a întîmplat că atunci cînd a intrat profesoara în clasă toți rîdeam și eram veseli. Profesoara, veselă și ea, a spus: ”dacă sînteți bine dispuși înseamnă că dăm extemporal” și majoritatea au fost de acord, Subiectul a fost ”Viața și activitatea lui Gogol”. Am scris binișor, dar cred că am destule greșeli de gramatică deoarece am făcut construcții de propoziții diferite de cele din carte. În timpul rămas profesoara a predat despre ”komedia Gogolia – Revizor” și a povestit conținutul în limba rusă. Eu l-am înțeles foarte bine deoarece am citit cartea. După ora asta ar fi trebuit să mergem acasă, dar pentru că ieri am făcut engleză, am făcut azi împreună cu cl X-a B și X-a E în clasa celor de-a X-a B. Toată ora a predat lecția nouă ”Becky Sharp s First Experience of the Nobility” by W. M. Thackeray. Au fost tare multe cuvinte noi. Toader a scris cca 40 de cuvinte noi. Eu am citit prima parte a lecției. Azi de la 3 la 5 trebuia să avem atelierul, dar în una dintre pauze a venit profesorul Matcovschi și s-a sfătuit cu noi cînd să facem atelierul. După mai multe propuneri am venit și eu cu una: deoarece azi avem pînă la ora 1 am propus să facem atelierul de la 1 la 2. Toți au primit propunerea cu bucurie și de la 1 la 2 am făcut Atelier. Profesorul a început să ne explice despre sistemul de alimentare și a reușit numai 10%. Cel mult trei elevi îl ascultau cu toate că spunea lucruri foarte interesante și înîmplări și pățanii din viața lui. Cîțiva ”cetățeni” de pe ultima ”stradă” s-au ocupat de ”aviație” (făceau avioane de hîrtie). (L.D.: În jargonul acestui plăcut și bun profesor elevii erau ”cetățeni”, iar rîndurile de mese erau ”străzi”. Profesorul avea o simpatie aparte pentru cei de la țară și o desconsiderare fățișă față de cei din oraș pe care-i numea ”covrigari”).

Azi am luat bilet de film la ”Amintitri din copilărie” (un leu – doar pentru clasa a X-a D) și un bilet de teatru (nr 236) împreună cu Toader la ”Ansamblul Perinița” (sîmbătă). Am împrumutat 6 lei de la Toader.

Azi vremea s-a menținut aceeași ca acum trei zile în urmă. Atmosefera e caldă și zăpada e moale.

A venit Avram Gh. (cl X-a C) la internat.

În pauza de 7-8 am fost vesel nevoie mare. La început am jucat un ”teatru” cu Simeria. Eu am început să povestesc din întîmplările mele ”de cînd eram băietan de trei ani” ș.a. Apoi a intervenit și Toader, Cezar, Gigi și Puha V. Toți am alcătuit un tribunal și-am judecat cîțiva inculpați (Cezar, Puha). Totul a fost foarte comic și am avut și spectatori. Cu toate că nu prea știam la fizică, n-am rămas după 9.

Vineri 28 ianuarie 1966. Azi m-am sculat la 5.30 și pînă la 6 am citit de cîte două ori la l română, economie și fizică. La 6.30 m-am îmbrăcat, am mers la bucătărie unde ne-a dat cîte o bucată de pîine neunsă și am pornit la școală. Am reușit s-o mîncăm pe drum. La 7.15 a venit prof Bondor cu care facem în fiecare vineri ora de meditație. Profesoara însă, în loc de oră de  meditație, adică de predare și întărire a cunoștințelor, a făcut oră de ascultare și astfel a pus trei de 3. Am răspuns și eu (binișor) dar n-a pus note la cei care au răspuns mai bine. În continuarea acestei ore de meditație am făcut ora propriu-zisă de geometrie. S-au mai discutat două probleme după care ne-a predat pînă las sf orei despre volumul prismei și cîteva teoreme în legătură cu asta. Ora a doua am avut ed fizică. Cu toate că profesoara ne-a ținut un pic și în pauză (la matematică) am făcut un cros serios și am ajuns primul la sală. În această oră, după obișnuitele cinci minute de încălzire s-a făcut din nou gruparea: două grupe baschet, două grupe la aparate. Din gupa mea aproape toți au dezertat și au mers la baschet. Eu am jucat și-un pic de baschet și la aparate, dar toate fără niciun chef. Ex.: la aparate nu mi-au reușit exercițiile ca altădată. Profesoara a constatat cu bucurie că mulți elevi lasă baschetul și vin la aparate. Nici Toader n-a prea reușit să facă exercițiile și e supărat că are 7. Pînă la școală am venit iar într-un suflet. Ora următoare am avut economia. În pauză am încercat să mai aprofundez materia. Popescu D. a adus fotografiile făcute astă toamnă. Acea poziție a scos-o în două fotografii: una e mai albă și mai ștearsă și alta e mai clară. Toader a luat-o pe a doua (5 lei) iar eu n-am vrut s-o iau pe cealaltă, cu toate că mi-o dădea cu 4 lei. La economie a ascultat (pe cel de) lîngă elevul care a lipsit (Moisuc), după care a predat lecția nouă (a 6-a). Ora următoare aveam fizică și fiecare avea emoții deoarece Teleagă anunțase un extemporal. Teleagă a predat prima jumătate de oră și în ultimile 15 minute s-a dat extemporall. A dat foarte ușor: cîte trei  întrebări la fiecare număr. Eu am fost nr.2 și am avut următoarele întrebări: 1. Ce este un electron-volt? 2. Care este natura razelor catodice? 3 Explicarea fenomenului de  stratificare. Cu toate că – cred eu – am scris destul de bine, mă aștept la un 6. Azi Teleagă a fost cam răcit și roșu la față. Ultima oră am avut limba română. A ascultat pe același criteriu ca la economie. M-am anunțat și-am răspuns și eu bine la vreo două întrebări. Azi am luat lecția despre ”Critica lui Gherea” și ”Aprecierea valorilor literare”. Am citit în ”S.T.” (L.D.: probabil ”Scînteia Tineretului”) despre un tînăr poet talentat și anume Dumitru M. Ion în vîrstă de 18 ani (elev în clasa XI-a).

După ore, Toader a rămas la Adunarea de confirmare a cîtorva noi U.T.C.-iști. Cînd a venit (după ora 3) mi-a spus ce grozăvii a auzit de la tinerii pregătiți pentru a intra în organizație: Întrebare: Ce sărbătorim la 8 mai? Răspuns: ”Se sărbătorește ziua de înființare a armatei în țara noastră” !!! Am vrut să-mi schimb cărțile, dar am constatat – cu tristețe – că am pierdut cheile… Mi-a venit în gînd să sparg încuietoarea dar am mai lăsat-o gîndindu-mă că voi găsi o cheie care să se potrivească. Pentru a evita serviciul ce ne era ”oferit”, și anume să măturăm meditația, am pornit-o la film înainte de trei jumate. Ceva de remarcat: cînd a venit Toader de la școală s-a purtat f frumos cu mine; eu de asemenea – cu el. Am luat și eu un plus de felul I și apoi ”l-am ajutat” la felul II.

Am mers apoi prin oraș (am căutat ”New Times”, dar – lucru de mirare – încă n-a apărut). Cînd am ajuns la film abia am găsit un loc lîngă peretele opus ușii. Erau majoritatea elevi, chiar majoritatea erau de la școala nostră. Pentru început am văzut un jurnal de actualități (nr. 1/ 1966). Acesta a fost destul de interesant deoarece a arătat cîteva momente de la desfășurarea revelionului în București și în alte orașe. La București, în saloanele Sălii Palatului a avut loc un carnaval al tineretului. Au participat și cei din conducerea de partid și de stat și s-a jucat ”perinița”. A fost și o completare despre frumusețea lumii vegetale (prod. ungară – VEGE). Acest documentar mi-a dezvăluit unele taine minunate ale naturii. Totul a fost în culori sugestive și am văzut lucruri minunate. După asta a rulat filmul ”Amintiri din copilărie” – film distins cu ”Marele premiu” realizat după ”Amintirile lui Creangă”. Au fost prezntate cam primele capitole ale volumului de amintiri și anume: despre cum învăța el, la scăldat, la cireșe, pupăza din tei, plecarea lui la Broșteni și întoarcerea lui acasă.  De asemenea, a fost prezentată și scena cu ”popa Oșlobanu”. În această scenă am văzut un băiețel, nu mai mare de-o șchiopă, cu căciula țuguiată, cu opinci și suman mare. A fost f comic, mai ales cînd striga Hăi, din străfundurile sufletului său. Filmul mi-a plăcut și pentru faptul că a avut un colorit minunat și peisajele erau reale. Partea proastă a filmului a fost că n-a avut un final mai ca lumea.

După ce am ieșit de la film (au fost oameni dublu față de capacitatea sălii) am mers imediat la internat; am ajuns aici la ora 6. Noroc mare pe capul meu: am găsit cheia de la valiză (o găsise Hrișcă, apoi cheia a ajuns la pedagog și apoi la Cutaș. Am luat-o de la el). În pauza de 8 ne cheamă pedagogul Haiuță pe mine și pe Toader, anunțîndu-ne că trebuie să facem de serviciu ”cu mătura”. Eu am măturat meditația de la 7 fără 10 pînă pe la 7. După ce am luat cina, Toader a început să-mi argumenteze că eu n-am măturat scările și că trebuie să mătur și eu meditația. Am mai schimbat cîteva vorbe tari cu el după care ne-am supărat reciproc și pînă seara n-am schimbat absolut nici o vorbă. Cînd a sunat meditația, pedagogul a văzut că Gherasim a măturat de mîntuială și l-a pus să mai măture o dată. (Gherasim: ”Da să măture și Druguș!”; Pedagogul: ”Pentru că el a măturat și scările o să măture o parte mai mică”). Eu n-am zis nimic. Prin asta am observat un fapt pe care-l mai constatasem și-n alte dăți. De data asta, zice el, n-a vrut să cred eu că el e mai prost și-o să măture el în locul meu ș.a. Pentru asta a pierdut însă un prieten destul de apropiat. Acum nu știu în ce măsură a ținut el la mine. Eu știu că l-am avut de multe ori drag. Sînt curios cît o să dureze cearta noastră. Așa n-am avut eu parte de prieteni buni care să fie prieten și tovarăș, chiar cu prețul unor sacrificii. Dintr-a V-a pînă într-a VII-a l-am avut ca prieten bun pe Amariei Vasile cu care acum nici nu prea vorbesc. Aș fi totuși curios să știu cine a fost de vină în ruperea acestei prietenii. Sau poate n-a fost prietenie?!… Dintr-a VIII-a pînă acum l-am considerat pe Toader cel mai bun prieten al meu. Dar mie mi se pare că el vrea să profite de pe urma mea și lui i se pare că eu vreau să-l domin. Nu știu dacă merită să dau atîta importanță acestui ”incident”, dar pe mine mă doare cînd simt că mă trădează cineva. Prețuiesc cel mai mult acest sentiment – prietenia – și aș vrea să-mi găsesc un prieten ideal cu care să pot vorbi și să-mi împărtășesc orice idee sau sentiment. Prietenie mai puternică și totodată intimă și mai de preț este iubirea pe care n-am încercat-o în ansamblul ei, ci doar am unele sentimente de simpatie, respect și poate dragoste. Problemele astea mi se vor pune mai acut mai tîrziu.

Azi Hamza era beat și abia vorbea. Fiind vineri i-a venit lui Cezar și lui Costică de-acasă. Costică a reușit să smulgă 43 de lei de la maică-sa și nici nu și-a plătit datoriile, ci și-a cumpărat o curea de 20 de lei, o cutie de pioneze chinezești și a bătut cureaua cu astfel de ”ținte”. Porniund de la Simionesi Virgil  această ”modă” s-a extins foarte mult în internat și cred că au vreo 7 elevi astfel de curele și nu-s urîte defel. Mie unul, îmi plac.

Azi vremea a fost iar moloșagă, a început să curgă din streșini și zăpada se murdărește și se fleșcăiește.

După ora 9 am fost prin dormitor, am mai făcut cîteva glume ci băieții, m-am încins cu cureaua lui Costică și-am venit în meditația de-a 11-a. Aici stau și scriu de la 9 la 11. La 9.30 meditația era plină de amatori de învățătură. Pe rînd, ”amatorii” s-au cărat și-am rămas numai patru în meditație (eu, Atănăsoaie, Sfichi și Caunii).

Seara trecută, în dormitor, am ascultat de la băieții de la Liceul 1 cîteva ”vorbe de duh” ale profesorului lor de atelier. Iată cîteva dintre ”aforismele” tehnicianului-inginer Teodorescu:

  1. Băiețaș, îți bag o presiune de te lipesc de tavan;
  2. Băiețaș, tehnologie este mama matematicii, fizicii și chimiei.
  3. Băiețaș, pe mine nu mă poate înlocui decît un inginer de departe.
  4. Eu am fost chemat la București, ca inginer la Uzinele ”Semănătoarea”.
  5. Băiețaș, prima promoție am fost noi, iar a doua va fi peste trei ani.
  6. Eu am fost 3 ani în Rusia, 2 în Ungaria, 2 în Bulgaria și 2 în Polonia. Am făcut 8 ani de liceu și 8 ani de facultate. Am 30 de ani de serviciu…
  7. Astăzi, cu ajutorul tehnologiei se fabrică lapte din fîn și țuică din pămînt.
  8. Eu am participat la tipăritul manualului de tehnologie. Furnalul înalt este teoria mea. Uitați-vă în cărți, nu cumva este numele meu pe-acalo?
  9. Un inginer trebuie să fie pe jumătate doctor, pe jumătate inginer și invers.
  10. Băiețaș, pentru azi n-ai învățat. Marș l aloc: 3!. Tu nu vei deveni un bun doctor sau inginer
  11. Băiețaș! Dacă nu eram eu în al doilea război mondial, se duceau rușii dracului! Eu am transformat o fabrică de mașini într-una de armament.

Cînd m-am culcat, m-a adormit ultimul semnal al fabricilor din oraș care arătau ora 11.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 322. Sîmbătă 18 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (55).


Marți 25 ianuarie 1966. Azi dimineață m-am îmbrăcat repede și la 6.15 am fost deja în meditație și-am început să învăț la chimie. Am reușit să citesc lecția de vreo trei ori și o dată pe cea din urmă (o lecție ușoară). Azi dimineață am dat căciula lui Arcadie lui Halip, iar el mi-a dat șapca. Dar m-am înșelat, că pînă la școală mi-au amorțit urechile. Bătea vîntul și ningea.

Astă noapte a mai nins puțin, dar vîntul a spulberat tot.

La chimie a ascultat doi elevi (un 4 și un 6) după care am luat lecția ”Coroziunea”. La geometrie profesoara a intrat rîzînd în clasă și toți au răsuflat ușurați zicînd (unii): ”Azi e-n toane bune”. Dar s-au înșelat. Profesoara i-a observat pe Lungu C. și Andrișan că vorbesc și i-a scos la tablă. Le-a dat la fiecare cîte o problemă. Costică n-a putut face; l-a trimis la loc și – 3! Andrișan a făcut problema foarte bine, dar profesoara i-a socotit toate greșelile făcute de el în trimestru și i-a pus numai 8. După asta l-a scos pe Toader la tablă. Toader tocmai nu făcuse problema acasă și n-a știut-o. Profesoara i-a cerut caietul și cînd a văzut foaia goală l-a trimis la loc și … 3! A ascultat-o apoi pe Luchian (8) și-n cinci minute a predat despre aria prismei și ne-a dat alte șapte probleme pentru acasă. Azi a fost rîndul lui Cezar să copie problemele și le-a scris în ora de diriginție. În pauză ”I saw that girl who like me very much. I interested by his name and now I know it; Buhai Melexina (a X-a E)”. (L.D.: am respectat forma – greșită – a exprimării mele în limba engleză; în realitate, pot spune că, la acea oră, eu știam doar că ea îmi plăcea, nu și dacă fata mă plăcea pe mine. Precizez că însemnările făcute în engleză sau în rusă nu aveau ca motivație presupusa mea pretenție că știam destule din aceste limbi pentru a mă putea exprima în ele. Motivul era legat de faptul că nu doream ca aceste gânduri ”intime” ale mele să fie citite/ înțelese de colegi și/ sau pedagogi). Azi Magopăț mi-a adus o vedere din China, format cam mic și  i-am dat 2 lei (am socotit că mi-a dat două pe degeaba). La l rusă am făcut oră de gramatică: a predat cazul D.(ativ) fără prepoziții. Azi m-am înscris (L.D.: la olimpiada de limba română) la tov prof Cornea, împreună cu Vatamaniuc (care nu prea vrea). Vatamaniuc n-a putut face abonamentul la ”Tînărul leninist” și mi-a dat 3.50 înapoi. Azi i-am plătit și o parte din datoria lui Tănase (10 lei) și-am rămas iar lefter. La ora de diriginție mai întîi diriginta a văzut cum stăm cu notele. Pe Toader l-a dojenit, zicînd: ”Cum s-a întîmplat?” Toader: ”M-am încurcat, tovarășa profesoară”. Apoi ne-a citit din directivele date de tovarășa directoare la cercul pedagogic. Ne-a cerut la fiecare să ne exprimăm dorințele noastre în privința transmisiilor la stația de radioficare. Eu am cerut muzică populară și ușoară ca de altfel toată clasa. Spre finea orei s-a trecut la subiectul nostru: ”Sîntem oare capabili să înfrîngem lumea îngustă a mediocrității?” la care Toader a prezentat frumos și concis un referat (o foaie) în legătură cu combaterea mediocrității. În ora de cor am fost liberi. Am fost cu Toader și Cezar prin oraș. Cu toate că vremea era urîtă și foarte neprielnică plimbărilor, am stat prin magazine și a trecut ora. După asta am fost la ed fizică. În prima jumătate a orei grupa mea a făcut exerciții la aparate. Fiecare a făcut exerciții la ”animal” (cal) și a primit notă. Am făcut o dată, dar profesoara s-a uitat în altă parte și n-a vrut să-mi considere. Am mai făcut o dată la urmă și mi-a pus 8. Toader a luat 7 și nu era mulțumit. În a doua jumătate a orei am făcut un baschet. Am jucat cu elan și am reușit destule coșuri. Am făcut cîteva pase bune cu Țibu și m-am atacat cu Bujdei. Pot să spun că îmi place baschetul și ar trebui să fac un antrenament ca să mă consider mai bun. Majoritatea băieților era nemulțumiți de notele primite și au început să cînte tărăgănat în vestiar (”Ooooooo priiiiindem laaaaa treeeeen și-iiiii dăăăăăm… de băut). Profesoara s-a prins dar nu s-a sinchisit prea mult.

După această a șasea oră am venit la internat unde ne-a dat cu mare greu masa.

După asta fiecare a mers la sala de valize și și-a deschis valiza iar pedagogul Țopa a făcut control. S-a furat un obiect sau un act și se caută peste tot de zor. Mulți credeau că el caută doxuri. După ce s-a terminat cu controlul (cu ocazia asta mi-am făcut ordine în valiză) am venit în meditație și am scris problemele la geometrie. La 4.30 Toader s-a dus la repetiție. Cînd a venit (după 6) m-a anunțat că concursul nu se mai ține pe 28 I-a ci pe 6 III-a. Pe data de 6 II are loc ședința cu părinții și totodată olimpiada. În pauza de 5 s-au distribuit mere. Am luat, ca de obicei, de mai multe ori și acum mi s-au strepezit dinții de atîta mîncat. De la 5 pînă la 7 am scris jurnalul pe ieri. În pauza de la 7 la 8 s-au întîmplat mai multe lucruri. La 7 s-a servit masa și în seara asta am avut orez cu lapte. La masa noastră (ultima) s-a vorbit cam mult (avem obicei să cîntăm) și pedagogul ne-a făcut observație. La o altă abatere de genul acesta pedagogul ne-a sculat în picioare (ca pedeapsă). Eu cu Lungu C. am început să cîntăm ”Mulți ani trăiască”. Cînd a venit Arcadie cu castronul, am început să cîntăm mai tare. Cred că se auzea din celălalt capăt al meditației. Pedagogul a auzit și el, s-a făcut alb de furie și a tăbărît cu mîinile pe mine. Mi-a dat mai multe în spate și în cap (lovituri) pe care nu le-am simțit. Ferindu-mă de lovituri m-am împiedicat în scaun și m-am aplecat să-l țin. Haiuță m-a luat prin surprindere și m-a lovit în față. Asta am simțit-o binișor și el s-a (simțit) ușurat. Ne-a spus să stăm jos dar eu am mai vociferat și amenințat. După asta nu m-am cumințit și i-am dat prilejul pedagogului să-mi mai spună cîteva vorbe (”Lasă Druguș că mai vorbim noi și altfel). Majoritatea elevilor m-au compătimit pentru cele întîmplate, dar mie puțin îmi pasă. O încurcam mai rău dacă nu mă pocnea și mă ducea la tov director (pericol de tuns). În pauză Mafteian a cîntat din fluier și Atănăsoaie a bătut la baterie. Mafteian mi-a cîntat ”Visul unui ardelean superstițios” cîntec care, deși îmi place foarte mult, îi uit mereu melodia. Cînd mai erau vreo 10 – 15 min pînă la sfîrșitul pauzei Cezar și Lungu Arcadie au făcut un meci de box. S-au bătut mai mult și dădeau orbește unul într-altul fără nici o tehnică. ”Meciul” a avut loc în coridor și ”ringul” era o porțiune de vreo doi metri pătrați. Restul era ocupat de curioși, din rîndul cărora se auzeau mereu îndemnuri sau glume (”Măi, găleata cu apă e aproape!”). În sfîrșit la 8 a sunat meditația și pedagogul era foarte nervos. A făcut imediat liniște și l-a pocnit binișor pe Pușcașu.

Prin internat circulă o legendă despre faptul că lui Hamza îi tremură mereu picioarele. Asta, cică, s-ar datora unui șoarec(e) care i s-a urcat în pantaloni și el a scuturat grozav din picior. Cînd își aduce aminte de asta scutură din picioare.

De la o vreme (cam săptămîna care a trecut) au avut loc în internat o serie de bătăi. Beldianu Gh (cl. 11) cu Cutaș H. (cl. 11) (din cauza lui Beldianu Ionel). Apoi Beldeanu Gh. (cl 11) cu Babii P. (cl. 11) de la niște cărți de joc. Cînd a fost ”meciul” cu Babii nu i-a fost moale nici lui Beldianu. Beldianu își face cam mulți dușmani. În seara asta Costică Lungu a compus un cîntec despre pedagogul nostru, destul de reușit. Melodia este cea de la ”Ilenuța” și cîntat în cor iese destul de bine. Deodată, cum cîntam noi strînși lîngă sobă m-a chemat Cezar spunîndu-mi că se bate consăteanul meu. M-am dus imediat în dormitorul 11 și am văzut cum se băteau Gh. Horodincă (cl. 9) și Andriciuc (tot clasa 9). Gheorghe îi dăsduse destul de bine și-i julise nasul. Cum am ajuns, i-am despărțit și l-am avertizat pe Andriciuc să nu se mai atingă (de Horodincă) pentru că are de lucru cu mine.

Deoarece pînă la ora 9 n-am pus mîna pe nici o carte, a trebuit să stau împreună cu Toader și Costică după ora 9 în meditația de-a XI-a, împreună cu Toader și Costică. Am stat aici și-am învățat la limba română și istorie pînă la ora 11, cînd s-a închis meditația.

Afară vîntul sună cam sinistru și e iarnă…

Miercuri 26 ianuarie 1966.  Ca de obicei, cînd mă culc tîrziu, mă scol devreme. Azi dimineață m-am sculat la șase fără un sfert și pînă la ora 6 am fost echipat și-am ieșit din dormitor. În meditație nu mai era nimeni. Abia pe la 6.30 au început să se mai adune. Nu peste mult timp după ce-am ajuns în meditație, hop și Haiuță! M-a întrebat de ce m-am sculat așa de dimineață. Eu, nimic, tac. Apoi iar mă întreabă: ”Ce faci aici? Spune!”. Eu iar tac (în semn de protest). După asta începe el să-mi zică: ”Ce ți-a venit ție aseară și-ai cîntat cu încă vreo doi ”Mulți ani trăiască”! A fost ”norocul” tău că te-am văzut cu gura căscată și n-am mai putut răbda: a trebuit să te pocnesc, nu-i așa? Eu: ”Așa-i”. După asta m-am apucat să învăț la l română; am citit ”Contemporanul” de vreo cinci ori și-l știu bine.

Azi dimineață am observat că peste noapte ninsese un pic și omul de serviciu a avut de făcut cărări. Cerul era însă senin și era frig.

Azi Toader împlinește 17 ani. De fapt, pe buletin e trecut ziua de naștere 27 ianuarie, dar el zice că-i greșit și o serbează pe 26. Albu (Dorina) și Ungureanu (Constanța/ Tanța) au și aflat de asta și i-au promis de ieri că-l trag de urechi.

La trigonometrie s-au pus destule note rele. Pentru acasă ne-a dat și un pic de studiu individual + 4 exerciții. La fizică a ascultat pentru prima dată în acest trimestru. Pocinogul a fost făcut de Moisuc Maria care a luat 4. După asta a predat în continuare despre ”electromagnetism” și am făcut mai multe experiențe (cea  a lui Oersted). Busolă înseamnă, în in italiană, cutie. Aragazul are filetul pe stînga  ca și cel de la una din pedalele de la bicicletă. Tirbușon vine din franceză: tirer le bouchon = a trage dopul. La limba română știam la perfecție ”Contemporanul” dar nu m-a ascultat. Totuși am răspuns bine la două întrebări. Am luat lecție nouă: despre C. Dobrogeanu Gherea care-i mai greu și are multe citate și noțiuni de economie politică. La ora de economie politică profesorului nu i-a plăcut că m-am așezat imediat jos și m-a ținut un minut în picioare. A ascultat patru elevi (3, 4, 6, 8). A predat în continuare o lecție mai grea și anume ”Modul de producție capitalist”. La istorie profesoara a venit fără catalog și a ascultat pe cine s-a anunțat (Lavric și apoi Gherasim). Toader a luat 10. Țin minte că anul trecut, de ziua lui, tot a luat unul sau doi de 10. A predat apoi despre ”India, China și Japonia”. În încheierea lecției, vorbind despre Japonia profesoara a povestit despre bombele atomice de la Hiroșima și Nagasaki. Un ambasador român, atașat militar la Tokio (……) din Bilca, povestea unor colegi de-ai lui (a făcut Liceul nr 1 din Rădăuți) despre cum s-a întîmplat atunci. Bomba a fost dată în ocean pe la 4-5 dimineața. Oamenii au rămas exact în același loc cum i-a prins suflul exploziei. Profesoara ne-a mai povestit despre viața ei la internat în timpul și după cel de-al doilea război mondial. A făcut o paralelă cu viața noastră de azi.

Azi m-am înscris la concursul ”Cine știe, cîștigă” ”Viața și opera lui Ion Creangă”. În ora de fizică Toader mi-a explicat cum se fac proiectul de hotărîre și planul de muncă. L-am rugat să-mi dicteze ca să termin mai repede. A spus că trebuie să fiu atent la tablă și că așa e ca și cum l-ar face el și nu-i convine. Pe chestia asta m-am supărat, am rupt ce-am început să scriu și n-am prea vorbit cu el pînă la sfîrșitul orelor. Azi Toader a strîns cotizația la UTC. I s-a dat un formular nou cu lista de plată a cotizațiilor.

Cînd am venit la internat s-au completat, la masă, cam 5 mese. Țopa a întîrziat un pic și majoritatea elevilor  de-a 11-a ”au făcut grevă”: s-au ridicat de la masă și au plecat. Țopa s-a supărat grozav și a mers la director. După asta ne-a dat imediat masa. În meditație pînă la 3 jumate am scris la geometrie, trigonometrie și l rusă. Apoi am început să citesc ziarele de azi, ieri și alaltăieri. Iată evenimentele mai importante: 21 I – Ședința Consiliului de Stat al RSR; 22 I – URSS a lansat Cosmos 105; 24 I – ”O pagină luminoasă în istoria patriei: Ziua Unirii” de prof univ Gh Șerban.

Anul acesta a apărut o revistă nouă. Este vorba despre ”Amfiteatru” – revistă lunară, editată de Asociația Studenților (un leu).

În orele de meditație de la 3.30 la 5, nu știu de ce, dar n-am reușit să învăț la nimic. De la 5.30 la 7 am ami citit pe la chimie și naturale. În pauza de 7 – 8 am fugit și mă simțeam minunat. După ce am alergat și am asudat n-am prea avut chef de învățat. Toader, după ce a luat un trei, învață întreit. Deoarece la ora 9 nu eram pregătit la nimic m-am dus în dormitor, am făcut o baie bună cu apă rece și-am revenit în meditație. Am stat numai ½ oră. Mă voi scula de dimineață.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 321. Vineri 17 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (54).


Sîmbătă 22 ianuarie 1966. Aseară m-am culcat destul de tîrziu (pe la 11) și azi m-am sculat cam greu. Mai stăteam eu și acasă pînă pe la 11 sau 12, dar mă sculam mereu la 9.

Dimineața cînd mergeam la școală am mers în șir indian pînă pe la casa lui Pop. Prima oră am avut trigonometria. La început profesoara ne-a anunțat că extemporalele la geometrie sînt foarte proaste. I-a atras atenția lui Gherasim asupra acestui fapt. A ascultat toată ora. A pus vreo doi de 3 și 4 la un exercițiu greu. L-a scos apoi pe Andrișan la tablă. A făcut foarte bine dar i-a pus numai 9. Profesoara Bondor ne-a anunțat că ora următoare (istorie) vom avea sigur inspecție. Bazîndu-ne pe aceasta, în pauză am început toți să sporovăim pînă ne apuca amețeala. A sunat (de intrare) și pe toți ne-a apucat emoția. S-a făcut liniște, dar… tot nu venea nimeni. Văzînd așa fiecare a început să se ocupe cu altceva. Țibu Silvia a cîntat f frumos și melodios dintr-un pieptene ca dintr-un instrument. Am încercat și eu, dar ieșea cam gros. Probabil aceasta depinde de vocea fiecăruia. Toată ora am fost liberi și ne-am distrat. Cîteva fete s-au adunat și au început să cînte cîntece populare. Eu și Toader am citit ziarul. Din ziar: În noaptea de  21 spre 22 ian. 1941 a fost ucis comunistul Constantin David. Se împlinesc 25 de ani de la asasinarea lui; Indira Ghandi, fiica fostului premier J. Nehru a fost desemnată prim ministru al Indiei. Este a doua femeie din lume conducător de stat. În Europa persistă de cîteva zile un val de ninsori și frig; Vizita în țara noastră a UTC Dimitrovist (model UTC Leninist). Astfel, ora a trecut pe neobservate. Pe lîngă că a trecut pericolul inspecției a trecut și ora de istorie. Va trebui însă să recuperăm această oră pierdută. Cînd am ieșit în pauză am obs. că a fost inspecția la clasa a VIII-a la tov prof Bejenaru. După ora asta am avut muzica. La începutul orei prof ne-a predat despre viața lui Ludwig van Beethoven (de origine flamandă). Am cîntat de două ori ”Hora Unirii” după care Toader împreună cu Duzinski au făcut repetiție la piesa ”Conu Leonida față cu reacțiunea”. Repetiția a mers binișor, cu multe momente comice. La această piesă au trebuit și personaje colective pe care le-a îndeplinit clasa. La un moment era nevoie de hăuleli și zgomote. Clasa îndeplinit cu prisosință această funcție și deodată nu se mai auzea nici în cer nici în pămînt. Nu s-a auzit nici cînd o elevă a ciocănit la ușă. Am văzut-o doar cînd a intrat și a rugat-o pe tov prof să mențină liniștea deoarece se deranjează orele de la parter. În pauză profesoara de muzică a lăsat două acordeoane în clasă și s-au mai distrat băieții cu ele. Au cîntat Lavric, Năstase (X A), Sofian, (XI-a A). Au cîntat muzică ușoară și populară. În clasă era o atmoseferă de veselie și entuziasm. Două perechi au început să danseze. Parcă era la sf trimestrului sau anului. Îmi place grozav acest instrument: acordeonul. La ora de fizică am luat un capitol nou, electromagnetismul, care intra în materia pentru examenul de maturitate. Am venit la internat la 12, am servit masa și pînă pe la 2 am mai scris, ne-am mai distrat cu Eugen Țopa (7 ani) și-am jucat cîteva meciuri de biliard cu Bîrsei. De la 2 am mers cu Toader la cinema ”Unirea” (am împrumutat doi lei de la el). Cezar s-a dus acasă. Dorul de casă l-a învins și n-a mai putut rezista. Am vizionat ”Expresul Paris Munchen”, prod. germană – un film de aventuri și un fel de spionaj. În general mi-a plăcut. Veniți la internat ne-a apucat o foame groaznică de nu mai știam ce-i cu noi (pt că mîncasem devreme). De necaz și pentru haz am început să fac teatru cu Toader și Simeria. Eu eram mamă, Saima (adică Simeria) era fata mea și Toader un pețitor. Am făcut o piesă adevărată și se adunaseră deja spectatori. După ce-am terminat de ”interpretat” rolul, abia puteam vorbi: răgușisem binișor. În timpul meditației de la 6 la 9 am scris la matematică. I-am dat lui Saima să-mi facă cîteva figuri la desen. Azi, probabil cînd am fost la film, cineva i-a furat lui Toader caietul de l română (cu învelitoare de material plastic albastră) și caietul de însemnări (ca și al meu). Lui Toader îi pare rău nu atît pentru costul caietelor, cît pentru faptul că ”a pierdud două luni din viață”. Toader a lucrat tot timpul la referatul pt adunarea generală de sîmbătă. În seara asta a văzut pedagogul că scriu un jurnal și mi-a spus: ”dacă-l scrii, măcar scrie-l frumos”.

În dormitor am cîntat și apoi am început să jucăm: sîrba și pinguinul, valsul și tangoul. Supărat de zgomot, Florea a venit și i-a dat un pumn în barbă lui Costică L. (”nu-i nimic, va dormi mai bine”).

Duminică 23 ianuarie 1966. Azi dimineață m-am sculat înainte de a se da deșteptarea. M-am spălat și la 7.30 am fost deja în meditație. Am scris o scrisoare acasă și imediat am dus-o la cutie. Nu știu dacă va ajunge mîine (l-am felicitat pe tata pentru 24 ianuarie). Azi dimineață i-a venit lui Toader de-acasă și azi sînt asigurat că n-oi mai răbda de foame.

Mi-a dat Grigorean C. vreo patru adrese de fete din Franța, Italia, Spania, India (l franceză – 2 și l engleză -2). Cred că voi încerca să intru în corespondență cu ele. Pînă la 12 am învățat pe la diferitele obiecte pentru luni. Toader a fost la sala de valize și a văzut că atît caietul de l română cît și cel de însemnări erau acolo. Toader a fost apoi prin oraș și și-a cumpărat o cămașă de finet. A căpătat de-acasă 100 de lei și cînd va primi și ”pensia” își va cumpăra un ”Orizont”. După ce-am luat masa am fost prin dormitor, unde am stat pînă pe la 2.30.

Azi e o zi minunat de frumoasă. Cerul e de un albastru închis și cîrpit cu nori albi. Soarele a apărut după o absență de cîteva zile. Zăpada e strălucitoare de-ți ia ochii. Îmi plac grozav asemenea peisaje. E o plăcere să stai acum afară în aerul curat și nu prea rece. Din păcate iarna asta n-a prea semănat a iarnă. Pînă în 1966 n-a nins ca lumea, ca apoi să se stîrnească furtuni.

M-am plimbat cu Toader și cu Gigi prin oraș. Apoi am intrat la ”7N”. Aici m-am întîlnit cu Stelu Ruscior cu care am schimbat cîteva cuvinte de amabilitate. Am împrumutat bani de la Toader (cu greu) și am intrat la filmul ”Old Shaterhand” – producție germano-franco-italiano-iugoslavă. Acest film este continuarea filmelor ”Comoara din lacul de argint” și ”Winetou”. Mi-au plăcut tare mult filmele cu astfel de acțiuni. Bărbăția, curajul și spiritul de dreptate ale lui Old Shaterhand sînt demne de urmat.

Imediat ce am ieșit cu Toader de la film, eu cu Toader am venit la internat iar Gigi a fost pe la Buliga cu care a cinstit și a venit cuc pe la 7.30. Înainte de 6 am făcut cu Toader încă un tur prin oraș după care am venit la internat. La intersecția de la CFR este instalat un grănicer cu automatul pe piept și controlează la buletine.

La internat, în pauza de 7.30 am făcut o masă comună la valiza lui Toader. Dintr-o valiză de mere au mai rămas cîteva. Pîinea, de asemenea. Seara, după ce ne-a dat drumul la dormitoare, am mai mîncat o dată de la Gigi (gogoși) și o dată de la Cezar (tot vreo 10 pui de gogoși). Cezar a venit în seara asta de-acasă și i-a adus lui Costică un cuțit minunat cu mîner de plexiglas și custură inoxidabilă. Mi-a plăcut, dar degeaba. Era deja vîndut. Seara am făcut probe sportive. Nu reușesc să stau în cap și pace…

Luni 24 ianuarie 1966. Astăzi tata împlinește 42 de ani (n. 24 ian. 1924). Ziua Unirii țărilor române. 107 ani de la mărețul eveniment care, anul ăsta, spre deosebire de alți ani, este sărbătorit foarte pompos.

Azi n-a fost frig aproape deloc. Dimineața a fost o ceață deasă care a muiat și a topit o parte din zăpadă.

La algebră profesoara a ascultat toată ora punînd numai note slabe. La anatomie am făcut lucrare practică – experiențe. Am făcut mai multe experiențe printre care: Gherasim a luat un furtun în mînă și a băgat ambele capete în urechi iar profesoara și cu mine i-am purtat un ceas pe lîngă furtun. La început, experiența n-a reușit dar pe urmă, cu două ceasuri, a reușit să-l inducă în eroare zicînd că aude ceasul în dreapta, pe cînd el era în stînga. O altă experiență a fost aceea în care un elev (Andrișan) a fost legat la ochi și îndreptat cu fața la lumină. După vreo 3 min. l-au dezlegat și s-a observat cum i se micșorează pupilele. În ora de l română profesorul a ascultat și a pus pentru prima oară un 10 la noi în clasă (Bădeliță) și un 9 (Zaharia). A predat apoi despre ”Contemporanul”. La desen am umplut o planșă cu ”desene” și nici n-am observat cînd a trecut ora. În ora de rusă a venit dirigintele și m-a rugat pe mine și pe Vatamaniuc să ne prezentăm la olimpiada de l română: ”Nu de alta, dar se supără profesorul de română. Uite măi, voi sînteți frumoși măi, să vă duceți și să vă prezentați”. Azi a venit Rusu Anton la școală. Chiar astă noapte l-am  visat pe el că venise la școală și pe Gafencu Marcel că venise la internat. Ora de l rusă a decurs f normal. L-a ascultat pe Costică Lungu și i-a pus 6. Aseară i-am făcut traducerea și probabil a învățat. La engleză a ascultat aproape toată ora. L-a ascultat pe Costică Lungu și i-a pus numai 5 cu toate că răspunsese, după părerea mea, destul de bine. Mi-a pus și mie vreo trei întrebări, am citit și am tradus jumătate de lecție și mi-a pus 10. Nu știu de ce dar nu-mi mai produce nicio satisfacție acest 10, m-am obișnuit cu el. Lecția aceasta a fost f f ușoară, dar totuși a pus și note de 4 la ea.

După ore am venit la internat și imediat ce am luat masa m-am apucat de scris. Pînă la 5 am mai scris și mi-am trecut o serie de adrese în carnetul de adrese. În pauza de 5 mi-am făcut bilet de voie să merg în oraș. Prandea: ”Unde mergi?” Eu: ”Vreau să-mi cumpăr o cămașă”. Dacă nu-i trînteam minciuna asta nu-mi dădea drumul. (și încă pentru 45 de minute!). A făcut și Toader bilet de voie (i-a dat numai 30 de minute). Am fost amîndoi la CEC. Eu am scos 20 de lei de la CEC (+ 0,25 lei dobînda), iar Toader a pus 100 de lei (+ 4 lei dobînda). Cum am ieșit de la CEC am intrat în chioșcul de ziare din centrul orașului și mi-am cumpărat primele două numere ale revistei ”New Times” și ziarul ”Daily Worker” din 30 dec 1965. Am fost și pe la ”Librăria noastră” de unde i-am cumpărat o riglă lui Toader, și pe la librăria de cărți. Am vrut să cumpăr ”Cum să învățăm?” dar s-a epuizat. M-am întîlnit aici cu profesoara de chimie care a cumpărat toate documentele Congresului IX.

Ajuns la internat am citit din ziar și mai mult din cele două reviste unde am găsit lucruri interesante (de ex.: calendarul japonez – ciclu de 12 ani numit după cele 12 animale. 1966 este anul calului). Am plătit o parte din datorii (4 lei lui Toader). Am scris o c.p. la ”Cartea prin poștă” cu următoarea comandă; două cărți de ”Cum să învățăm?”, ”Note din America”, ”Fire de tort” și material bibliografic în domeniul limbii engleze + 10 vederi. Pînă la 7 am tradus și am scris jurnalul. De la 9 la 9.30 am făcut o experiență cu un ochi de bou de la diriginte. Eu am făcut operația. Experiența a ”reușit” în general.  (va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 320. Joi 16 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (53).


Joi 20 ianuarie 1966. Deoarece m-am culcat tîrziu aseară, azi dimineață m-am sculat tare greu. Venit în meditație am repetat lecțiile la chimie și anatomie. Azi, la școală am luat tot căciula lui Arcadie pe care am purtat-o toată ziu și o voi purta poate încă cîteva.

Cînd am ajuns la școală am observat că a început să cînte măgăoaia (difuzorul). Pînă la opt a transmis (din sediu) numai muzică ușoară (instrumentală). La algebră profesoara a ascultat toată ora (predarea a făcut-o tot prin ascultarea unui elev). Ne-a adus caietele de geometrie care-s foarte proaste. Nu le-a notat, după cum promisese. Pt chimie îmi pregătisem o fițuică, dar n-am dat extemporal. Profesoara face pregătire pt cei trei elevi care participă la olimpiada de chimie. L-a ascultat pe Tănase care a știut destul de bine, dar nu știu de ce profesoara l-a notat cu 5 (părerea mea și-a lui Toader: merita un 7 pe deplin). Partea proastă a lui Tănase este că vorbește f încet și dă impresia că nu știe. A predat apoi lecția despre ”aliaje și structura lor”. Azi au lipsit tare mulți elevi. La ora de algebră au lipsit 6 iar la celelalte cîte 4. Rusu a lipsit și el. Dirigintele a venit tare supărat în ora de algebră zicînd că-l exmatriculează atît pentru cele 68 de absențe (în mare parte motivate) de pe trim I, și pt faptul că a împrumutat bani și nu i-a resituit, a umblat cu minciuni, a indus în eroare pe diriginte, director, profesori etc. În ora de naturale dirigintele a întrebat cine lipsește și văzînd că lipsesc așa mulți s-a gîndit să se convingă de ce lipsesc. Astfel, l-a trimis întîi pe Toader la Popescu D. la gazdă (str Volovăț nr 4, lîngă internatul de fete). A întrebat apoi de Zaharia dacă știe unde stă Popovici. Eu m-am gîndit să mă anunț că știu eu (nu eram chiar pregătit la naturale): Zăicescu: ”Du-te măi Druguș și vezi măi de ce lipsește!”. M-am îmbrăcat imediat și m-am dus la Popovici Ana acasă (str. Teiului nr 12). M-a întîmpinat mama ei care m-a întîmpinat și m-a asigurat că Anișoara e bolnavă. I-am dat a înțelege că e mai bine să iasă Anișoara afară. Aceasta era cu fața boțită de somn și de-abia și-a luat pantalonii pe ea. Mi-a spus că e răcită. Am mai schimbat cîteva vorbe cu ea și m-am reîntors la școală să-i comunic rezultatul tovarășului diriginte. Cred că acesta m-o fi crezut. Cînd am ajuns în clasă se preda despre ”Fonațiune, voce, vorbire”. În pauză Toader mi-a comunicat ce a făcut el. Popescu dormea în pat și a motivat ”îmbolnăvirea” sa astfel: aseară a mîncat niște salam stricat care i-a făcut rău. La l rusă profesoara a întrebat de ce lipsește Popescu. Eu: ”A mîncat salam stricat” (Obișnuiesc ca la ora de rusă să mă distrez cîte puțin). În această oră, după ce l-a ascultat pe Lavric și Luchian am luat partea II-a a lecției ”Gogol”. Am aflat despre proveniența din limba rusă a cuvîntului ”zălăg” (rus. ”zalojiti” = a amaneta).

Ajuns la internat am luat masa la 12 după care am venit în meditație și-am jucat ”bila” pînă pe la 13.30 Apoi am început să scriu la algebră și rusă. La patru făr-un sfert Toader a plecat la școală la repetiție pentru piesă. Pînă la 5.30 am scris în jurnal pentru ieri. În pauză i-am făcut povestirea lecției la l engleză lui Mafteian. Am jucat un pic bila cu Buliga. Deodată a venit Toader de la școală cu 3 fete după el (el s-a recomandat lor ”Nicu”; dar Hlinski îi spune ”Leonida”). Mi-a spus că a rîs mult și s-a distrat grozav azi cu ele. Ele au venit pentru pedagogul Țopa dar nu l-au găsit și ele s-au întors. Au urmat o serie de glume pe seama mai multor ”personagii”. Bodîrlău C-tin (cl XI-a Lic 2) are o carte de istorie de format f mic sau, mai bine, după formă și aspect seamănă perfect cu un dox. Pedagogul Țopa mi-a zis de mai multe ori să-l strîng de pe masă ”că mi-l confiscă”. Haiuță, chiar de-ar fi dox, nu l-ar confisca, dar Prandea s-ar repezi și la ăsta (s-a și întîmplat).

Azi a nins și vîntul a viscolit zăpada tot timpul. Înălțimea zăpezii crește văzînd cu ochii. Mai prost e că viscolește. Începînd de ieri a viscolit mereu. Se apropie 24 ianuarie și, după cum am auzit, va fi ”potop de zăpadă”.

Cum s-ar zice, de la 3 jumate pînă la 6 jumate am scris încontinuu aici (13 pagini de caiet). În pauza de 5 am mîncat o portocală cu Gigi. M-au mirosit toți după asta zicînd că miros a portocale. În pauza de 7-8 Mafteian a cîntat foarte frumos la fluier, iar Atănăsoaie știe grozav să bată la baterie. Unul dintre cîntecele populare care-mi plac f mult este unul pe care l-am auzit în interpretarea lui I. Crețu și anume ”Visul unui ardelean superstițios”. Mi l-a cîntat Mafteian din fluier. Cu cuvinte e și mai grozav. Citind la l română despre opera lui Macedonski am găsit o poezie intitulată ”Ură”:

”Dac-aș fi trăznet, v-aș trăzni/ V-aș îneca dac-aș fi apă/ Și v-aș săpa mormîntu-adînc/ Dac-aș fi sapă// Dac-aș fi ștreang v-aș spînzura/ Dac-aș fi spadă v-aș străpunge/ V-aș urmări dac-aș fi glonț/ Și v-aș ajunge. // Dar eu deși rămîn ce sînt/ O voce-adîncă îmi murmură/ Că sînt mai mult decît orice/ Căci eu sînt URĂ” (Al. Macedonski). Nu mi s-a întîmplat să-mi placă o poezie așa de mult. De plăcere am învățat-o pe de rost. Nu știu de ce dar îmi place mai mult ca oricare acest poet de care, pot zice, am auzit pentru prima dată. Mi-a mai plăcut și ”Noapte de noiembrie” ș.a. Cînd voi avea timp voi încerca să-i citesc opera în întregime și să-i aflu viața.

În seara asta am stat după ora 9. Am stat cu Toader în meditația mică. Toader a stat pînă pe la 10 și a învățat la toate obiectele. Eu am stat pînă la 11 și am citit la geometrie; am ”scris” 7 probleme la geometrie și-acum mă gîndesc la prăpădul de-afară. Vîntul urlă grozav și spulberă zăpada. În meditație sîntem trei elevi. Se aude scîrțîitul peniței și cîte-o foaie mișcată. În dormitor era tare sinistru. Vîntul sufla și mișca geamurile. Prin dormitor vîntul se plimba în voie. N-am reușit să fac mai mult de 50 de flotări.

Vineri 21 ianuarie 1966. Azi dimineață, după ce-am mai citit o dată la  l română, am coborît jos la bucătărie împreună cu Toader, Cezar și Costică. După cîteva tratative am reușit să obținem pîinea unsă cu gem (pe la 7) și imediat am pornit-o la școală la meditație la geometrie.

Azi dimineață vîntul deja stătuse și totul era înzăpezit. A avut însă grijă omul de serviciu să destupe scările și să facă cărări la wc și la poartă. Pe drum însă zăpada era cam neumblată. Cam jumătate din el era măturat de plug, dar totuși zăpada era mare. Cu bucățile de pîine în mînă ne luptăm cu gerul și zăpada. La școală încă nu se începuse meditația. Am mai stat un pic și a venit și profesoara Bondor. Am observat că pe toate coridoarele era așezate difuzoare mari. Acum școala are stație de radioamplificare. Cîteodată se mai transmite și muzică ușoară, în pauza mare sau înainte de începerea cursurilor. Toată instalația este făcută în sediul organizației UTC.

La ora de matematică s-au lucrat probleme și, totodată, s-a ascultat. L-a ascultat pe Bădeliță (i-a pus 4). În continuare a făcut și ora de geometrie. După ce a ascultat o elevă (Buliga) m-a scos și pe mine.De fiecare dată cînd mă ascultă mă gîndesc ce notă am să iau și-apoi răspund. Am făcut trei probleme, la care m-a ajutat și profesoara, dar totuși a mai mers. Mi-a pus 6 – prima notă din trimestrul acesta, și încă rea. După cît îmi amintesc, în trim I m-a ascultat la geometrie și cam tot atîta am știut, dar am luat 9 (probabil de încurajare). Părerea clasei este însă că am știut pe 6. Așa că n-am nicio pretenție. La matematică învăț numai de nevoie, din constrîngere și pentru notă. Pe vreme ce înaintez în materia clasei a X-a îmi pare tot mai rău că am venit la secția reală, cu toate că atunci cînd m-am înscris știam bine c-am să regret. După ora asta am avut ed fizică. Toader a lipsit (a fost la repetiție de piesă) și profesoara l-a pus absent. În ora asta era rîndul meu să joc baschet, dar am preferat să fac la aparate. Am făcut 8 tracțiuni la inele (pentru 10), s-au făcut apoi iar exerciții la cal, sărituri peste cal, bolta la perete etc. În ora asta însă n-am avut absolut niciun chef de lucru și nici de hîrjoană. Un zîmbet pe care încercam să-l schițez se transforma în rînjet. Pe drum mă gîndeam și eu la altceva și-am dat un cap în bariera de la CFR de era s-o rup…  De la școala veche la școala nouă drumurile sînt destul de înzăpezite și numai prin mijloc trece o cărare f îngustă. Cînd mergeam pe ea ne înșiram în șir indian și mergem …. ”f disciplinați” (cu rîndul). Ora treia am avut fizica, Teleagă a predat în continuare și-am terminat capitolul. E de prisos să mai spun cum s-a desfășurat ora. În timpul orei de fizică a venit Juravschi Gh. cu condica și s-a anunțat exmatricularea pînă la sf anului a elevului Harasimiuc (cl X-a A). La ec.pol. a ascultat vreo trei elevi după care a predat ”Legea valorii”. La română deși lipseau 4 elevi am dat extemporal: ”Critica socială în poezia ”Noapte de noiembrie” de Al. Macedonski”. Am știut cam așa și așa (probabil pe-un 6-7). Toader a zis c-a făcut pe 5 (fie vorba). Ne-a predat apoi despre ”Poezia naturii” cu care am terminat Macedonski.

După ora de romînă am venit la internat (Lungu C. a rămas la școală să termine problemele) Am scris cîteva probleme de geometrie și nici nu știu cînd s-a făcut ora 4 fără 20 cînd a trebuit să merg la întîlnirea cu activul care are loc la școală. De la internat am plecat mai mulți (eu, Toader, Halip, Bodîrlău Ctin) și Lungu A). Din cauza acestei ședințe n-am putut să merg la baie. Am ajuns pe la 4 la școală și am intrat în sala de cor unde s-au adunat toți convocații (comitetele pe clasă și pe școală). Pt început, a citit Pop M. referatul ”Analiza la învățătură pe trim I”. Au luat loc la masa prezidiului: tov. direct., un tov. de la comitetul regional UTC, tov prof Pop și Hudema Petru (cl X-a B) locțiitor de secretar pe școală). Bucevschi m-a rugat să-i arăt două întrebări la engleză și i le-am spus foarte bucuros. Au venit apoi și doi profesori: Dranga și Scîntei. În cuvîntul său Pop a arătat că se va organiza concursul ”Cine cunoaște mai bine documentele partidului”, se va organiza un panou de onoare cu elevii fruntași (cu note între 7 și 10) și li se vor trimite scrisori de felicitare părinților elevilor fruntași (care au note de 9 și 10). S-a planificat ca în clasa noastră să se facă un utecist pe luna februarie și încă unul în mai. S-au înscris apoi la cuvînt următorii tovarăși: Papuc Liviu (cl. IX-a A), Juravle (a IX-a B) și Năstase V. (a X-a A), Semeniuc, Steiger M. (X C), Lungu A. (XC), Bodîrlău Ctin (XIa, Ipati Ștefan (XC), Luchian Avram (XI A), Puha Agripina (XIB), Onica, Fundu Oltea ș.a. La început a vorbit Papuc Liviu care, în prima parte a mai zis ce-a zis, dar apoi a început să toarne prostii cu carul (”la studierea documentelor partidului unii elevi au mai manifestat interes” și multe altele). Juravle, de asemenea a fost întrerupt mereu și i s-a cerut să explice situația la învățătură din clasa lor. A spus tîmpenii de și-au pos tovarășii mîinile-n cap. Steiger a vorbit ca de obicei, repede și destul de închegat, însă cu unele greșeli. Pt expresia ”Rotaru a ajuns hamal în port” i-au fost aduse critici. Au urmat elevii invitați să justifice situația lor proastă la învățătură. Cînd a auzit tov secretar de la raion că nu s-a făcut decît o reuniune la trimestru și aceea slabă a început să ne explice rolul acestora și a dat exemplu de o reuniune model (ex. de număr comic: pe o masă, doi oameni legați la ochi; fiecare avea cîte un borcan de iaurt cu o linguriță. Ambii trebuiau să se hrănească reciproc. Acest număr a avut un succes grozav). În încheiere a vorbit tov. de la regiune care l-a cam șfichiuit pe Pop zicîndu-i că trebuie să fie mai exigent și să strunească mai mult secretarii de organizație…. A vorbit apoi de faptul că a avut cinstea să participe într-una din ședințele M.A.N. (L.D.: M.A.N. = Marea Adunară Națională, un fel de Parlament bolșevic) și într-una din pauze a vorbit cu un chinez care ne-a admirat țara. În sfîrșit, Pop a declarat plenara terminată și am fost cu toții liberi.

Am ajuns la internat la 7 și numai bine am luat masa. Lungu A. a spart o farfurie la masă, dar nu i s-a întîmplat nimic. În pauza de 8 am mai scris probleme la geometrie. Mafteian a cîntat din fluier și în meditație s-au încins hore. De la 8 la 9 am învățat la istorie și un pic la trigonometrie. În seara asta am avut o mică discuție cu Simeria. Mi-a povestit că nu-l prea are la inimă pe Toader pentru faptul că are lipsă de caracter (o poveste cu o radieră). A spus că am și eu unele lipsuri dar n-a vrut să mi le spună cu toate insistențele mele. În seara asta a venit la mine Grigorean Const. și m-a rugat să-i traduc niște felicitări. Apoi ne-am luat cu vorba despre astfel de scrisori și l-am rugat să-mi dea cîteva adrese din străinătate. Mi le-a promis pentru mîine seară. Mi-a povestit cum a început să corespondeze încă din clasa a VI-a cu străinătatea (are o fată în Franța și una în Italia + un băiat în America). De asemenea, corespondează cu o fată din Germania. Primește regulat scrisori, felicitări, pachete. Îmi plac tare mult aceste ”fleacuri” cum le zice tata. Am stat pînă la 10.30 și-am scris aici. (va continua)

Liviu Druguș

Pe mîine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 319. Miercuri 15 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (52).


Marți 18 ianuarie 1966.  Azi e ziua lui Mircea. Împlinește 18 ani.

Azi dimineață era în meditație un miros insuportabil (probabil de la cocs).

Azi dimineață am încercat să fac ceea ce n-am reușit să fac ieri: să învăț la chimie.

La școală, înainte de a suna de intrare la prima oră, a fost prof Pop prin clase și a scris pe cei indisciplinați, fără panglică sau matricolă (?). Mereu ne ciondănim cu Zaharia în privința referatului pentru adunare. (Noi am făcut o singură dată). Azi a fost Rusu A. la școală. S-a întîmplat că am intrat odată în clasă. Băieții și fetele ne-au întrebat unde l-am găsit: Le-am gogonat la minut: dormea într-un șanț, fugea prin oraș etc. La chimie a ascultat o fată (4) și după numai 10 minute a trecut la lecția nouă pe care a explicat-o amănunțit. La geometrie profesoara a trecut imediat la lecția nouă.  (poliedre, prismă etc.). La rusă am făcut un pic de haz, ca de obicei. Îi răspundeam profesoarei ”pe rusește” dar ieșeau niște construcții cu totul caraghioase și comice. Azi am luat lecția despre N.V. Gogol (Am citit ”Mantaua”). La diriginție, după ce a făcut o mică analiză a situației la învățătură pe trim I, a trecut la tema zilei: ”Cum se învață”. Ne-a recomandat să citim cărticica ”Cum să învățăm” de Emil Pop – 1 leu. Pt ora viitoare i-a încredințat lui Gherasim Toader să pregătească un material din cărțile pe care i le-a dat. Ne-a citit un articol din ”A fi elev…”. ”Bucuria de a învinge singur”. ”A învăța e una din marile lucruri ale vieții” (prof. acad. …). ”Învățăm pentru viață și nu pentru școală” (Seneca). La cor s-a cîntat mult ”Hora Unirii” și ”Internaționala”. Pe mine m-a scutit de cîntare. Pe urmă s-a făcut pasul la ”Hora Unirii”. A fost și acea fată simpatică… După ora aceasta am mers la ed fizică. În ora asta am fost iar vesel pînă la obrăznicie. Profesoara a întrebat cine dă raportul. ”Eu!” zic, și ies în fața ”frontului”, ordon ”Drepți!” și rîzînd, dau raportul. Profesoara s-a cam supărat și m-a cam muștruluit un pic. Eu însă eram vesel nevoie mare. Azi grupa mea a făcut exerciții la aparate. Am reușit să fac bine exercițiile la cal, săritura cu întoarcere de 180 de grade și de 360 de grade. Nu reușesc să fac bolta la perete. Profesoara m-a văzut o dată neserios și iar m-a luat la rost: ”Ești din clasa tovarășului profesor Zăicescu?” Eu: ”Nu tovarășa profesoară, da nu mai fac nimic… gata!”. Totuși, mă am bine cu profesoara.  Țibu Silvia s-a uitat toată ziua la mine și mi-a zîmbit…

La masă, la ora două Toader a mai mîncat o dată (mîncase și la 12). Pe la 4 a venit o fată la internat și l-a chemat pe Gherasim la școală, la repetiție pt piesă. Pedagogul, după ce s-a speriat de ea, a venit în meditație și a început să facă mișto de ea. ”Tereza, s-o iai în dormitor, da să vină toți”. Eu: ”tovarășe peedagog, dar să se respecte rîndul, nu ca la plus!” A fost veselie mare și ne-am distrat toți cu Țopa-n frunte. La o vreme mă cheamă pedagogul și îmi dă un aviz de la poștă prin care mă anunță că trebuie să ridic un pachet. M-am dus imediat.  Pe drum m-am întîlnit cu Tănase Gheorghe care m-a însoțit la poștă și m-a așteptat pînă am ridicat pachetul. Ajuns la internat l-am desfăcut nerăbdător. Era de la bunița (conține: o căciulă de 120 lei. Căciula nu mi-a plăcut așa mult, totuși e călduroasă. Pe lîngă asta mi-a trimis: o pungă cu prăjituri, trei șocolate mici, trei portocale, cîteva gutui, o agendă pe 1966, 7 lei, o vedere din Mamaia, un calendar din ”Moscow News” (cu vedere din Red Square), două numere din ”M.N.” și două timbre). Bunița mi-a scris că era cît pe ce să cîștige 120 de mii de lei la Loto, dar… M-am bucurat tare mult de toate astea. Bunița m-a rugat să-i scriu imediat cum primesc pachetul, dar acesta stătuse deja vreo 3-4 zile prin poștă…. În pauză am jucat bila și apoi m-am dezbrăcat și am început să învăț. Deoarece n-am reușit să termin am rămas după 9 în meditația de-a 11-a. În seara asta s-au eliberat dormitoarele 7, 8 și 10. După ce-am mai învățat la Economie P., am început să-i scriu o scrisoare buniței. Am terminat-o și-am dus-o la cutie. Cînd m-am dus în dormitor m-a rugat Hrișcă să-l primesc să doarmă cu mine. Am înțeles situația și i-am spus să se dezbrace și să se culce. Eu am făcut o baie bună, după care, pe la 11, m-am apucat de sport: am reușit să fac numai 100. Aproape în fiecare seară și dimineață obișnuiesc să fac cîte 100 sau măcar 50 de flotări.

Miercuri 19 ianuarie 1966. Aseară m-am culcat și eu lîngă Hrișcă care ocupase deja tot patul. M-am perpelit toată noaptea. M-am trezit de multe ori, căci eram mereu dezvelit. Pe la 5.30 n-am mai putut răbda, m-am sculat, m-am îmbrăcat și m-am dus în meditație. Astă noapte am și răcit bine și-acum mi s-a subțiat pielea pe nas de cîte ori îl șterg. Pe la 6 a venit și Toader în meditație. Am început amîndoi să ne plimbăm prin meditație și să ”boscorodim politică”. Pînă la 7.30 am mai citit la istorie și la l română.

Azi am mai împrumutat 2 lei de la Gigi și cu cei 7 de la bunița am plătit abonamentul la ”Tînărul leninist”. La trigonometrie profesoara a ascultat numai doi elevi: pe Avram M. și Olenici Dragoș. Le-a pus la amîndoi 7. Avînd în vedere că amîndoi erau căzuți pe trim I, profesoara s-a bucurat foarte mult de saltul pe care l-au făcut aceștia. Se bănuiește că Oleniuc a scris o anonimă tov. prof. Bondor (după scris). La fizică Teleagă continuă predarea materiei, după cum a promis de la începutul trimestrului. A explicat f frumos despre ”Razele catodice” și propr. lor. Ne-a explicat faptul că la ceasurile cu ”fosfor” se vede ora și pe întuneric. Materialul din care sînt făcute cifrele nu e fosfor (pentru că se oxidează și trece în pentaoxid de fosfor), ci e un carburant care are următoarele proprietăți: la lumină captează o mare cantitate de lumină, iar la întuneric le iradiază. Un astfel de ceas ținut mult la întuneric nu mai are proprietatea de a fi văzut la întuneric. Ne-a mai explicat despre tubul Brown pe baza căruia e construit televizorul. Bineînțeles a umplut lecția cu tot felul de exemple practice și bancuri de-ale sale. Pe săptămîna viitoare ne așteaptă un extemporal.  La l română a ascultat cîțiva elevi care n-au prea știut (Ungureanu Mircea -3) și l-a ascultat pe Toader. A luat 8, prima lui notă din acset trimestru. După asta profesoara a predat despre ”Viața și opera lui Al. Macedonski”. A citit în întregime poezia sa ”Noapte de noiembrie” care mi-a plăcut și m-a impresionat mult. Totodată, profesoara ne-a explicat conținutul ei și ceea ce a vrut să arate autorul. Macedonski în unele din epigramele sale a atins reputația marelui Eminescu (fapt care a făcut să fie desconsiderat mult timp). La ec. Politică a ascultat numai un elev după care a predat lecția ”Producția de mărfuri”. Am fost atent și am înțeles această lecție. Pentru a înțelege mai bine, profesorul ne-a venit în ajutor cu cîteva exemple. La un timp, demonstrînd o idee cu astfel de exemple a ajuns la concluzia că o oaie echivalează cu un bou. A rîs și el împreună cu toată clasa de greșeala lui. La istorie profesoara i-a tras o muștruluială lui Toader pt că n-a avut grijă de hartă. A ascultat vreo trei elevi numai la ”Unificarea Italiei” și ”Unificarea Germaniei”. Unificarea Moldovei cu Ț.R. n-a ascultat-o, considerînd că o facem mai detaliat în clasa a XI-a. A predat lecția nouă despre ”Dezv. economică a S.U.A. și războiul de secesiune”. Am ascultat, de asemenea, f atent. De cîteva zile obișnuiesc să fiu f atent la ore și învăț mai ușor. Lecția de azi de la istorie mi-a plăcut deoarece am o oarecare simpatie pentru poporul și națiunea americană (ca și pentru cea engleză). La ora de engleză Pop a mai făcut un sondaj, cu aceleași chestiuni pe care le are în fiecare oră. A ascultat numai dintr-a X-a E. A predat lecția nouă ”Jack and Sailor” la care am contribuit și eu. Textul mi-era cunoscut și-am răspuns bine la toate întrebările puse de Pop. Nu i-am mai adus aminte de scrisoare pt că nici n-am terminat-o de ”tradus”.

La masa de prînz s-a întîmplat un incident între mine și Toader. Ocupasem un loc mai bun la masă și el a găsit de cuviință să mi-l ocupe. I-am zis o vorbă de la obraz (dute-n p… mea), și l-am lăsat, iar eu m-am dus la alt loc. El s-a simțit și s-a mutat, dar era prea tîrziu. Lui Toader îi place să nu-și bată nimeni joc de el că se face foc. Dar el vrea să-și permită cu oricine. De asta, azi la amiază, m-am supărat: ca să-i arăt că nici eu nu-s cîrpă. În meditație am jucat un meci de kuțki cu Cezar (i-am dat-o la zero) pînă cînd mi-a luat boul de Căunii Mihai (Ochiuț) 15 bani și n-am mai putut juca. Dacă-i dădeam peste mîini cînd a vrut să mi-i ia nu mai îndrăznea el, dar am fost bleg. După asta am mai schimbat cîteva cuvinte cu Toader (eu am început discuțiile) la care mi-a răspuns frumos. Și azi toată ziua a vorbit frumos cu mine și a căutat să nu mă supere. Pînă pe la 5 am citit povestirea ”Nasul” de Gogol care fiind prea alegorică n-am înțeles-o deloc. După 5.30 am mai învățat un pic la chimie și am citit o dată la anatomie. La 7 s-a dat masa. În timpul cît s-a dat masa a fost Botez și a gavarit (L.D.: ”vorbit” – în l rusă) despre felul de a se da masa de azi înainte. Se vor servi trei mese la prînz: la 12, la 13 și la 14. Cel care întîrzie peste 14.30 nu i se va mai servi masa.

După masă s-a făcut o coloană de 30-40 de elevi și-am plecat cu toții la ”Unirea”. Toader, Gigi și Cezar, cu toate că l-au văzut, au mers și ei. Am schimbat căciula pe care mi-a trimis-o bunița cu o căciulă neagră de oaie, dar bună și călduroasă (am făcut schimbul cu Lungu Arcadie care are chelie și are nevoie de căldură la ceafă). Am mers f repede pînă la cinema ”Unirea” unde am așteptat cam un sfert de oră pînă ce s-a dat drumul în sală. Ne-a ținut Gigi cîteva locuri bune mai în spate (era cît pe ce să rămîn fără loc) și am observat că Gigi ține mai mult la Toader (îl admiră pentru cîteva calități, dar nu-i vede și unele deficiențe). Pt început am văzut jurnalul nr 52 (ultimul din 65) care a fost destul de interesant. A urmat ”Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou”. A urmat apoi filmul de prod. germano-iugoslavă ”Winetou”. După cum a spus Toader e mult rupt dintr-însul și mi-a mai explicat cîte ceva. Filmul mi-a plăcut tare mult. Mi-a plăcut tare mult de ing. Old Shaterhand care era puternic și pe lîngă asta înțelept și ager. Mi-a rămas întipărit în minte sora lui Winetou care devenise iubita lui Old. Mi-au rămas mai puternic întipărite în minte figurile  lui: Old, ale fetei (foarte drăguță), Winetou, fiul conducătorului tribului apașilor și Santer (banditul). Filmul a rulat de la 8 la 10 așa că de la film am luat-o cu Toader la picior și am ajuns primii la internat. Babii ne-a strigat pe drum să stăm în rînd dar n-am vrut. În dormitor ”ne-a făcut morală” și ne-a făcut ”neobrăzați”. Dar toate trec așa că va trece și asta după cum a mai trecut una (tot cu el). Am făcut obișnuita-mi baie pe jumătate de corp și pe picioare după care am venit în dormitor și m-am apucat de sport. Am început cu mult înaintea lui Toader să fac flotări la pat (eu vreo 70). Pe la 50 simțeam oboseală. De la 50 în sus am simțit mereu aceeași oboseală. Am avut ambiția să-mi depășesc propriul meu record (250) și pe cel al lui Toader (260). Am tras din greu pînă la 301. Toader a terminat nu mult după mine cu 310. După asta am făcut exerciții de relaxare. Îmi simt mușchii mult mai puternici. De cînd fac flotări mi s-au dezvoltat grozav mușchii pieptului. M-am culcat la 11.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!

Tablouri culturale (post)moderne ale prostiei & inteligenței românești (un serial infinit) Episodul 319. Miercuri 15 noiembrie 2017. Jurnal de licean prostuț (52).


Marți 18 ianuarie 1966.  Azi e ziua lui Mircea. Împlinește 18 ani.

Azi dimineață era în meditație un miros insuportabil (probabil de la cocs).

Azi dimineață am încercat să fac ceea ce n-am reușit să fac ieri: să învăț la chimie.

La școală, înainte de a suna de intrare la prima oră, a fost prof Pop prin clase și a scris pe cei indisciplinați, fără panglică sau matricolă (?). Mereu ne ciondănim cu Zaharia în privința referatului pentru adunare. (Noi am făcut o singură dată). Azi a fost Rusu A. la școală. S-a întîmplat că am intrat odată în clasă. Băieții și fetele ne-au întrebat unde l-am găsit: Le-am gogonat la minut: dormea într-un șanț, fugea prin oraș etc. La chimie a ascultat o fată (4) și după numai 10 minute a trecut la lecția nouă pe care a explicat-o amănunțit. La geometrie profesoara a trecut imediat la lecția nouă.  (poliedre, prismă etc.). La rusă am făcut un pic de haz, ca de obicei. Îi răspundeam profesoarei ”pe rusește” dar ieșeau niște construcții cu totul caraghioase și comice. Azi am luat lecția despre N.V. Gogol (Am citit ”Mantaua”). La diriginție, după ce a făcut o mică analiză a situației la învățătură pe trim I, a trecut la tema zilei: ”Cum se învață”. Ne-a recomandat să citim cărticica ”Cum să învățăm” de Emil Pop – 1 leu. Pt ora viitoare i-a încredințat lui Gherasim Toader să pregătească un material din cărțile pe care i le-a dat. Ne-a citit un articol din ”A fi elev…”. ”Bucuria de a învinge singur”. ”A învăța e una din marile lucruri ale vieții” (prof. acad. …). ”Învățăm pentru viață și nu pentru școală” (Seneca). La cor s-a cîntat mult ”Hora Unirii” și ”Internaționala”. Pe mine m-a scutit de cîntare. Pe urmă s-a făcut pasul la ”Hora Unirii”. A fost și acea fată simpatică… După ora aceasta am mers la ed fizică. În ora asta am fost iar vesel pînă la obrăznicie. Profesoara a întrebat cine dă raportul. ”Eu!” zic, și ies în fața ”frontului”, ordon ”Drepți!” și rîzînd, dau raportul. Profesoara s-a cam supărat și m-a cam muștruluit un pic. Eu însă eram vesel nevoie mare. Azi grupa mea a făcut exerciții la aparate. Am reușit să fac bine exercițiile la cal, săritura cu întoarcere de 180 de grade și de 360 de grade. Nu reușesc să fac bolta la perete. Profesoara m-a văzut o dată neserios și iar m-a luat la rost: ”Ești din clasa tovarășului profesor Zăicescu?” Eu: ”Nu tovarășa profesoară, da nu mai fac nimic… gata!”. Totuși, mă am bine cu profesoara.  Țibu Silvia s-a uitat toată ziua la mine și mi-a zîmbit…

La masă, la ora două Toader a mai mîncat o dată (mîncase și la 12). Pe la 4 a venit o fată la internat și l-a chemat pe Gherasim la școală, la repetiție pt piesă. Pedagogul, după ce s-a speriat de ea, a venit în meditație și a început să facă mișto de ea. ”Tereza, s-o iai în dormitor, da să vină toți”. Eu: ”tovarășe peedagog, dar să se respecte rîndul, nu ca la plus!” A fost veselie mare și ne-am distrat toți cu Țopa-n frunte. La o vreme mă cheamă pedagogul și îmi dă un aviz de la poștă prin care mă anunță că trebuie să ridic un pachet. M-am dus imediat.  Pe drum m-am întîlnit cu Tănase Gheorghe care m-a însoțit la poștă și m-a așteptat pînă am ridicat pachetul. Ajuns la internat l-am desfăcut nerăbdător. Era de la bunița (conține: o căciulă de 120 lei. Căciula nu mi-a plăcut așa mult, totuși e călduroasă. Pe lîngă asta mi-a trimis: o pungă cu prăjituri, trei șocolate mici, trei portocale, cîteva gutui, o agendă pe 1966, 7 lei, o vedere din Mamaia, un calendar din ”Moscow News” (cu vedere din Red Square), două numere din ”M.N.” și două timbre). Bunița mi-a scris că era cît pe ce să cîștige 120 de mii de lei la Loto, dar… M-am bucurat tare mult de toate astea. Bunița m-a rugat să-i scriu imediat cum primesc pachetul, dar acesta stătuse deja vreo 3-4 zile prin poștă…. În pauză am jucat bila și apoi m-am dezbrăcat și am început să învăț. Deoarece n-am reușit să termin am rămas după 9 în meditația de-a 11-a. În seara asta s-au eliberat dormitoarele 7, 8 și 10. După ce-am mai învățat la Economie P., am început să-i scriu o scrisoare buniței. Am terminat-o și-am dus-o la cutie. Cînd m-am dus în dormitor m-a rugat Hrișcă să-l primesc să doarmă cu mine. Am înțeles situația și i-am spus să se dezbrace și să se culce. Eu am făcut o baie bună, după care, pe la 11, m-am apucat de sport: am reușit să fac numai 100. Aproape în fiecare seară și dimineață obișnuiesc să fac cîte 100 sau măcar 50 de flotări.

Miercuri 19 ianuarie 1966. Aseară m-am culcat și eu lîngă Hrișcă care ocupase deja tot patul. M-am perpelit toată noaptea. M-am trezit de multe ori, căci eram mereu dezvelit. Pe la 5.30 n-am mai putut răbda, m-am sculat, m-am îmbrăcat și m-am dus în meditație. Astă noapte am și răcit bine și-acum mi s-a subțiat pielea pe nas de cîte ori îl șterg. Pe la 6 a venit și Toader în meditație. Am început amîndoi să ne plimbăm prin meditație și să ”boscorodim politică”. Pînă la 7.30 am mai citit la istorie și la l română.

Azi am mai împrumutat 2 lei de la Gigi și cu cei 7 de la bunița am plătit abonamentul la ”Tînărul leninist”. La trigonometrie profesoara a ascultat numai doi elevi: pe Avram M. și Olenici Dragoș. Le-a pus la amîndoi 7. Avînd în vedere că amîndoi erau căzuți pe trim I, profesoara s-a bucurat foarte mult de saltul pe care l-au făcut aceștia. Se bănuiește că Oleniuc a scris o anonimă tov. prof. Bondor (după scris). La fizică Teleagă continuă predarea materiei, după cum a promis de la începutul trimestrului. A explicat f frumos despre ”Razele catodice” și propr. lor. Ne-a explicat faptul că la ceasurile cu ”fosfor” se vede ora și pe întuneric. Materialul din care sînt făcute cifrele nu e fosfor (pentru că se oxidează și trece în pentaoxid de fosfor), ci e un carburant care are următoarele proprietăți: la lumină captează o mare cantitate de lumină, iar la întuneric le iradiază. Un astfel de ceas ținut mult la întuneric nu mai are proprietatea de a fi văzut la întuneric. Ne-a mai explicat despre tubul Brown pe baza căruia e construit televizorul. Bineînțeles a umplut lecția cu tot felul de exemple practice și bancuri de-ale sale. Pe săptămîna viitoare ne așteaptă un extemporal.  La l română a ascultat cîțiva elevi care n-au prea știut (Ungureanu Mircea -3) și l-a ascultat pe Toader. A luat 8, prima lui notă din acset trimestru. După asta profesoara a predat despre ”Viața și opera lui Al. Macedonski”. A citit în întregime poezia sa ”Noapte de noiembrie” care mi-a plăcut și m-a impresionat mult. Totodată, profesoara ne-a explicat conținutul ei și ceea ce a vrut să arate autorul. Macedonski în unele din epigramele sale a atins reputația marelui Eminescu (fapt care a făcut să fie desconsiderat mult timp). La ec. Politică a ascultat numai un elev după care a predat lecția ”Producția de mărfuri”. Am fost atent și am înțeles această lecție. Pentru a înțelege mai bine, profesorul ne-a venit în ajutor cu cîteva exemple. La un timp, demonstrînd o idee cu astfel de exemple a ajuns la concluzia că o oaie echivalează cu un bou. A rîs și el împreună cu toată clasa de greșeala lui. La istorie profesoara i-a tras o muștruluială lui Toader pt că n-a avut grijă de hartă. A ascultat vreo trei elevi numai la ”Unificarea Italiei” și ”Unificarea Germaniei”. Unificarea Moldovei cu Ț.R. n-a ascultat-o, considerînd că o facem mai detaliat în clasa a XI-a. A predat lecția nouă despre ”Dezv. economică a S.U.A. și războiul de secesiune”. Am ascultat, de asemenea, f atent. De cîteva zile obișnuiesc să fiu f atent la ore și învăț mai ușor. Lecția de azi de la istorie mi-a plăcut deoarece am o oarecare simpatie pentru poporul și națiunea americană (ca și pentru cea engleză). La ora de engleză Pop a mai făcut un sondaj, cu aceleași chestiuni pe care le are în fiecare oră. A ascultat numai dintr-a X-a E. A predat lecția nouă ”Jack and Sailor” la care am contribuit și eu. Textul mi-era cunoscut și-am răspuns bine la toate întrebările puse de Pop. Nu i-am mai adus aminte de scrisoare pt că nici n-am terminat-o de ”tradus”.

La masa de prînz s-a întîmplat un incident între mine și Toader. Ocupasem un loc mai bun la masă și el a găsit de cuviință să mi-l ocupe. I-am zis o vorbă de la obraz (dute-n p… mea), și l-am lăsat, iar eu m-am dus la alt loc. El s-a simțit și s-a mutat, dar era prea tîrziu. Lui Toader îi place să nu-și bată nimeni joc de el că se face foc. Dar el vrea să-și permită cu oricine. De asta, azi la amiază, m-am supărat: ca să-i arăt că nici eu nu-s cîrpă. În meditație am jucat un meci de kuțki cu Cezar (i-am dat-o la zero) pînă cînd mi-a luat boul de Căunii Mihai (Ochiuț) 15 bani și n-am mai putut juca. Dacă-i dădeam peste mîini cînd a vrut să mi-i ia nu mai îndrăznea el, dar am fost bleg. După asta am mai schimbat cîteva cuvinte cu Toader (eu am început discuțiile) la care mi-a răspuns frumos. Și azi toată ziua a vorbit frumos cu mine și a căutat să nu mă supere. Pînă pe la 5 am citit povestirea ”Nasul” de Gogol care fiind prea alegorică n-am înțeles-o deloc. După 5.30 am mai învățat un pic la chimie și am citit o dată la anatomie. La 7 s-a dat masa. În timpul cît s-a dat masa a fost Botez și a gavarit (L.D.: ”vorbit” – în l rusă) despre felul de a se da masa de azi înainte. Se vor servi trei mese la prînz: la 12, la 13 și la 14. Cel care întîrzie peste 14.30 nu i se va mai servi masa.

După masă s-a făcut o coloană de 30-40 de elevi și-am plecat cu toții la ”Unirea”. Toader, Gigi și Cezar, cu toate că l-au văzut, au mers și ei. Am schimbat căciula pe care mi-a trimis-o bunița cu o căciulă neagră de oaie, dar bună și călduroasă (am făcut schimbul cu Lungu Arcadie care are chelie și are nevoie de căldură la ceafă). Am mers f repede pînă la cinema ”Unirea” unde am așteptat cam un sfert de oră pînă ce s-a dat drumul în sală. Ne-a ținut Gigi cîteva locuri bune mai în spate (era cît pe ce să rămîn fără loc) și am observat că Gigi ține mai mult la Toader (îl admiră pentru cîteva calități, dar nu-i vede și unele deficiențe). Pt început am văzut jurnalul nr 52 (ultimul din 65) care a fost destul de interesant. A urmat ”Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou”. A urmat apoi filmul de prod. germano-iugoslavă ”Winetou”. După cum a spus Toader e mult rupt dintr-însul și mi-a mai explicat cîte ceva. Filmul mi-a plăcut tare mult. Mi-a plăcut tare mult de ing. Old Shaterhand care era puternic și pe lîngă asta înțelept și ager. Mi-a rămas întipărit în minte sora lui Winetou care devenise iubita lui Old. Mi-au rămas mai puternic întipărite în minte figurile  lui: Old, ale fetei (foarte drăguță), Winetou, fiul conducătorului tribului apașilor și Santer (banditul). Filmul a rulat de la 8 la 10 așa că de la film am luat-o cu Toader la picior și am ajuns primii la internat. Babii ne-a strigat pe drum să stăm în rînd dar n-am vrut. În dormitor ”ne-a făcut morală” și ne-a făcut ”neobrăzați”. Dar toate trec așa că va trece și asta după cum a mai trecut una (tot cu el). Am făcut obișnuita-mi baie pe jumătate de corp și pe picioare după care am venit în dormitor și m-am apucat de sport. Am început cu mult înaintea lui Toader să fac flotări la pat (eu vreo 70). Pe la 50 simțeam oboseală. De la 50 în sus am simțit mereu aceeași oboseală. Am avut ambiția să-mi depășesc propriul meu record (250) și pe cel al lui Toader (260). Am tras din greu pînă la 301. Toader a terminat nu mult după mine cu 310. După asta am făcut exerciții de relaxare. Îmi simt mușchii mult mai puternici. De cînd fac flotări mi s-au dezvoltat grozav mușchii pieptului. M-am culcat la 11.

(va continua)

Liviu Druguș

Pe mâine!